Cum este împinsă înainte aparenta desființare a Secției Speciale. „Ministrul Predoiu vrea și cu sufletul în Rai, și cu portofoliul de la Justiție”

La finalul lunii trecute, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a făcut public un nou proiect pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), secție pentru care România a fost criticată constant de Comisia Europeană în rapoartele MCV. Încă de atunci ministrul a subliniat că este vorba de un compromis politic, menit să treacă desființarea SIIJ prin Parlament și să liniștească astfel criticile de la Bruxelles.

Încă de la anunțul ministrului Predoiu, așa cum au declarat pentru FANATIK mai mulți magistrați, proiectul lăsa nerezolvate două teme cheie: procurorii care ar urma să ancheteze infracțiunile din justiție sunt numiți de plenul CSM, plen din care fac parte judecătorii CSM și reprezentanții societății civile, deci o încălcare a legii ce statuează principiul separării carierelor, și, la fel de important, dosarele de corupție nu s-ar întoarce la DNA, ci ar ajunge la Secția de Urmărire penală și criminalistică din Parchetul General.

Prin aceste două compromisuri s-ar continua și controlul grupării Savonea din CSM asupra numirilor procurorilor care să ancheteze magistrați, la fel cum s-a întâmplat și în cazul procurorilor numiți la SIIJ, iar faptul că dosarele de corupție nu s-ar întoarce la DNA ar asigura susținerea în coaliție pentru proiect. Asta pentru că UDMR-ul a făcut anul trecut o obiecție categorică desființării SIIJ în contextul în care aceste dosare s-ar întoarce la DNA.

În prezent, PSD-ul ar susține proiectul ministrului Predoiu, însă a pus condiția ca acesta să obțină avizul pozitiv din partea CSM. Însă aici, potrivit unor surse judiciare FANATIK, „gruparea Savonea” din CSM nu este mulțumită de garanțiile ce le sunt oferite magistraților și vor introducerea în proiectul de lege a unor modificări în acest sens. Trebuie amintit că în proiectul trecut privind desființarea SIIJ magistrații beneficiau de o super-imunitate – ei nu putea fi urmăriți penal decât cu avizul plenului CSM.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

Avizul CSM cerut pe repede înainte

Luni, 7 februarie, judecătoarea CSM Andrea Chiș a publicat pe pagina ei de Facebook un mail primit de membri Consiliului vineri, 4 februarie, după ora 16.00 și semnat de „conducerea CSM” în care li se solicita acestora să formuleze eventuale observații și propuneri până la data de 7.02.2022, ora 15.00.

În postarea menționată, judecătoarea Andrea Chiș menționa că termenul acordat de CSM pentru depunerea de observații „este mai scurt decât în cazul ordonanțelor de urgență” și că „se impune inclusiv consultarea instanțelor și parchetelor cu privire la acest proiect de importanță capitală pentru sistemul judiciar”. Mai mult, în răspunsul oficial, însușit de șase membri CSM, era subliniat faptul că emailul este semnat „conducerea CSM”, o entitate ce nu există din punct de vedere juridic.

„Emailul nu este semnat, mărginindu-se să specifice că este din partea conducerii CSM, or nu există un astfel de termen legal, există președinte sau vicepreședinte ori înlocuitorul acestora. Vicepreședintele se afla în concediu legal de odihnă, iar cel desemnat nelegal președinte interimar, din ce știu, nu era în Consiliu în ziua respectivă. Este prima chestiune care se impune lămurită”, se arată în răspunsul membrilor CSM.

Tema consultării și avizului CSM vine într-un context cu totul special. Forumul nu și-a desemnat la finalul anului trecut noul președinte după ce candidaturile judecătoarelor Andrea Chiș și Gabriela Baltag au fost respinse. Atunci, președintele Bogdan Mateescu s-a autopropus președinte interimat și a obținut votul majorității plenului pentru acest lucru, însă șase membri ai CSM nu îi recunosc acestuia calitatea de președinte interimar.

Digisport.ro

Întrebarea care l-a făcut pe Bergodi să-și iasă din minți. Imagini fără precedent cu antrenorul italian

Lucrurile s-au complicat și mai mult în CSM la începutul lunii ianuarie, atunci când judecătoarea Marian Ghena s-a pensionat și a fost nevoie de numirea unui alt judecător. În locul acesteia Senatul l-a numit într-un timp extrem de scurt pe judecătorul Marian Budă, preşedintele Secţiai a II-a Civilă a ÎCCJ. Acesta fusese numit la Curtea Supremă în ianuarie 2020 pentru un mandat de trei ani de către Secția de judecători a CSM controlată de judecătoarea Lia Savonea.

Cererea de numire a lui Marian Budă la CSM a fost trimisă biroului permanent al Senatului pe 13 ianuarie, iar patru zile mai târziu a fost pusă pe ordinea de zi și tot în aceeași zi a fost și votat. Presa a subliniat rapiditatea cu care președintele Senatului, Florin Cîțu, a pus pe ordinea de zi această temă în condițiile în care CSM-ul se afla într-un blocaj – șapte membri ai Consiliului boicotând prima sedință din an. Speculațiile erau atunci că Marian Budă ar urma el să condideze la șefie CSM, fiind agreat de „gruparea Savonea”.

Surse judiciare au declarat pentru FANATIK că Marian Budea și-a exprimat luni intenția de a candida la șefia CSM. În fapt, pe ordinea de zi a Secției pentru judecători a CSM de joi, 10 februarie, este trecută scrisoarea de intenţie a judecătorului Marian Budă „în funcţie de soluţia adoptată de CCR faţă de sesizarea unui grup de senatori aparţinând partidului politic Uniunea Salvaţi România (USR) vizând eventuala neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului României nr. 1/2022 privind validarea unui membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii”.

Candidatura acestuia este condiționată de decizia CCR, după ce USR a atacat numirea de către Senat a judecătorului Marian Budă ca membru CSM, din partea ÎCCJ, în locul judecătoarei Mariana Ghena.

Între timp, șapte membri CSM i-au cerut vicepreședintelui CSM, procurorul Nicolae Solomon, să convoace plenul Consiliului în locul președintelui interimar pentru ocuparea postului rămas vacant după retragerea judecătoarei Mariana Ghena. Magistrații au cerut organizarea de alegeri pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani.

Saga dezbaterilor pe legea privind desființarea SIIJ

Ministrul Predoiu a anunțat că dorește ca până la finalul lunii martie proiectul de desființare a SIIJ să ajungă în Parlament, iar pentru ca acest lucru să se întâmple el trebuie să parcurgă toate etapele prevăzute de lege, inclusiv să stea în dezbatere publică. În acest punct ONG-ul Funky Citizens i-a cerut ministrului Predoiu organizarea unei dezbateri pe marginea proiectului de lege, dezbatere ce a avut loc pe 28 ianuarie.

Între timp asociațiile de magistrați, dar și societatea civilă a criticat proiectul de lege susținând că nu respectă cerințele Comisiei Europene și ale rapoartelor MCV, susținând că în fapt se realizează o desființare doar aparentă a SIIJ. Timp de zece zile apoi Ministerul Justiției a refuzat să facă publică dezbaterea purtată pe 28 ianuarie, lucru care s-a întâmplat abia marți, 8 februarie, după apeluri repetate venite atât din partea asociațiilor de magistrați, cât și a societății civile. Într-un punct, ministerul invocase chiar GDPR-ul ca motiv pentru care refuză să facă publică înregistrarea.

„A trebuit să luptăm foarte mult să obținem publicarea înregistrărilor. A fost foarte ciudat felul în care s-a întâmplat în sine această dezbatere. În prima dezbatere, din 28 ianuarie, absolut toate opiniile sunt critice, brusc însă se hotărește să mai facă încă una, la care întâmplător, au fost chemate persoane și organizații care au opinie favorabile acestui proiect. Arată foarte prost. Inclusiv pentru cineva care nu are nicio treabă cu acest subiect, să vezi că cineva cere o dezbatere, ea se organizează și după aceea pentru că nu convine rezultatul mai face una până iese bine – arată foarte rău.

Temerea a fost evidența că nu există nici voință și nicio asumare, să spună că acest proiect nu respectă MCV, să spună care sunt probleme. Dar domnul ministru vrea să fie și cu sufletul în Rai și cu portofoliul de la Justiție. În discuțiile oneste admite că nu este un proiect perfect dar apoi în alte contexte vedem alte declarații”, a declarat pentru FANATIK, Elena Calistru, președintele ONG-ului Funky Citizens.

Proiectul ministrului Predoiu, criticat la unison

Astfel, în prima dezbatere organizată de Ministerul Justiției, proiectul de desființare a SIIJ este criticat la unison de asociațiile de magistrați și de reprezentanții societății civile. În primul rând, este reproșat faptul că dosarele de corupție cu magistrați nu se întorc la DNA și că procurorii ce vor instrumenta aceste dosare vor și numiți de plenul CSM și nu de Secția pentru procurori.

„Cred că este mai important să justificăm și sistemului dar și publicului de ce avem nevoie în acest moment de un SIIJ 2.0. Încă nu am văzut o evaluare cu privire la SIIJ 1.0, Secția Specială deja existentă, este bună sau nu este bună că poate trebuia să le mai dăm încă 20 de procurori și rezolvam problema. Unde este problema, că poate funcționează și nu știm noi?

Trebuie să ne hotărâm odată dacă noi respectăm standardele internaționale sau doar ne facem. Avem deja două decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene care care ne spune că trebuie să respectăm rapoartele MCV. Acele recomandări au caracter obligatoriu pentru noi și deci trebuie respectate.

Apoi, trebuie stabilite niște lucruri de principiu. Dacă viitorii procurori din SIIJ 2.0 vor fi numiți de plenul CSM, atunci este pentru prima dată când Plenul își extinde competența asupra carierei magistraților. Până acum nu plenul s-a ocupat de cariera magistraților ci secțiile. Acum, când lăsăm reprezentanții societății civile și judecătorii să decidă asupra carierei procurilor înseamnă că aruncăm la coș ce am decis în 2018 în parlament și ceea ce a decis CCR, și anume separația carierelor judecătorilor și procurorilor. Nu avem nicio justificare pentru ca societatea civilă să decidă procurorii. Niciuna”, a spus judecătorul Cristi Danileț.

În al doilea rând, magistratul susține că dosarele de corupție trebuie să se întoarcă la DNA pentru că trebuie profitat de specializarea și logistica procurorilor anticorupție și nu căutate justificări pentru tot felul de competențe speciale în cazul procurorilor SIIJ. Cristi Danileț îi spune apoi ministrului că doar așa poate relansa lupta împotriva corupției în România și să refacă imaginea DNA-ului.

„O să fiu puțin dur, dar o voi spune pe față: doamnelor și domnilor am scăpat de Koveși. Ați vrut sau s-a vrut să scăpăm de ea, am scăpat de Koveși. Care este problema acum? Mi se pare extrem de dăunător pentru imaginea DNA-ului, și extrem de periculor, să spunem că DNA-ul a comis abuzuri, să spunem că DNA-ul s-ar putea să comită abuzuri, și în felul ăsta nu avem încredere în DNA și trebuie să creem o a treia structură distinctă. Adică avem competența generală a procurorilor, avem o competență specială a structurilor DNA, DIICOT și acum avem nevoie de o altă structură, extra-specială, SIIJ 2.0, ca să justificăm ce? Ineficiența DNA?

Spun că e periculos să spunem acest lucru pentru că dacă DNA-ul face abuzuri, haideți să anchetăm abuzurile DNA. Dl. ministru dumneavoastră purtați răspunderea politicii penale a statului, aveți răspunderea numirii, revocării la nivel de șef de secție, procuror-șef. Dacă problema este la DNA trebuie rezolvată odată problema aceea. Nu putem să rupem mereu din competențele DNA și să spunem că pentru magistrați noi creem o secție specială. Dar pentru restul muritorilor? Politicienii se simt ok cu DNA-ul ăsta abuziv, să-i acheteze procurorii în continuare? Adică de ce ar trebui să protejez magistrații și de ce nu ar trebui să protejăm pe toată lumea anchetată de către DNA?”, a mai spus judecătorul Cristi Danileț în dezbaterea organizată de ministrul Predoiu.

Nu se vrea decât amânarea unei decizii privind SIIJ

Experții în domeniu susțin că desființarea SIIJ, așa cum este ea gândită acum de ministrul Predoiu, nu reușește să îndeplinească exigențele cerute de MCV, deciziile CJUE sau Comisia Europeană. Soluția propusă ar fi ca ministerul să aștepte avizul Comisiei de la Veneția, ce urmează să sosească în data de 18 martie, sau ca, din contră, ministrul Predoiu să-și asume răspunderea pe un proiect în care crede cu adevărat.

„Sigur, subiectul justiției nu mai este de mare interes, însă politicienii încearcă să meargă puțin pe sub radar cu acest proiect legislativ de desființare a SIIJ. După cum se vede și în înregistrarea dezbaterii publice, în momentul în care i-am spus ministrului Predoiu că nu sunt respectate standardele așa cum apar ele în decizia CJUE, în MCV, în recomandarea Comisiei de la Veneția și dânsul admite că nu este mulțumit sau că nu este ideal proiectul la care au ajuns.

Felul în care s-a eschivat dânsul sub paravanul lui „atât se poate și atâta voință politică avem” îmi spune mie că singurul lucru pe care încearcă să-l facă coaliția aflată la guvernare este să amâne pe cât se poate de mult posibil o decizie în privința SIIJ”, a declarat pentru FANATIK Elena Calistru.

Aceasta subliniază că inacțiunea actualei coaliții pe temele din justiție, favorizate și de scăderea interesului publicului, vor ajunge să fie decontate de România în contextul în care țara noastră și-a epuizat deja răbdarea cu oficialii europeni.

„Problema cea mai mare este că, chiar dacă acum acesta este un subiect de care lumea a cam obosit, încep să curgă zilele și vom culege în curând roadele inacțiunii. Mă refer aici la faptul că în prima jumătate a anului o să fie Rule of Law Report, ediția de anul acesta o să fie un pas mai aproape de a condiționa rambursarea de fonduri europene de respectarea cerințelor statului de drept. Apoi, e posibil să intrăm în infringement – sigur, nu suntem în cazul Ungariei și Poloniei, însă nici mult nu mai avem.

Problema cea mai mare a domnului Predoiu și a guvernelor aflate la putere în ultima vreme este că deja și partenerii europeni au început să se prindă de faptul că în afară de promisiuni nu prea se întâmplă nimic pe zona aceasta. Lipsa de credibilitate a României pe zona de justiție o să se reflecte în lucruri foarte concrete: da faptul că în continuare nu vom fi primiți în Schengen, e clar că atâta vreme cât nu avem respectată această bucată de justiție avem niște sanșe mult mai mici. Ce să mai vorbim de alte lucruri precum aderare la OECD, aderare la zona Euro și așa mai departe.

Lucrurile aceastea poate nu se văd foarte clar pentru un public larg însă ele se vor deconta nu foarte târziu”, a mai susținut Elena Calistru, președinta ONG-ului Funky Citizens.

Între timp, luni 7 februarie, Inspecția Judiciară, instituție condusă de judecătorul Lucian Netejoru, despre a cărui numire CJUE a spus că este una politică, a anunțat cercetarea disciplinară a celor trei procurori care conduc asociația „Inițiativa pentru Justiție”, fiindu-le imputat un comunicat de presă în care cereau  „desființarea cât mai rapidă a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) și mutarea anchetării magistraților la DNA”.