Încă din prima clipă a invaziei din Ucraina, mai marii Europei au început să urle și să se arate îngrijorați, amenințând Rusia cu tot felul de sancțiuni. Mai mult, au început să circule idei năstruşnice cu interzicerea importurilor de gaz rusesc sau orice altceva ar aduce bani grei Rusiei și, implicit, ar sprijini efortul de război.
Aceste declarații s-au dovedit a fi total ineficiente, la fel ca multe dintre măsurile luate împotriva Rusiei, denumite pompos ”sancțiuni”. În realitatea, Uniunea Europeană a rămas dependentă de gazul rusesc, chiar dacă la nivel declarativ se mimează o detașare și o scădere ”semnificativă a acestor importuri”.
În cifre reale, conform Bruegel, în primul an după invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, Uniunea Europeană a plătit Rusiei puțin sub 140 de miliarde de euro pentru combustibili fosili, inclusiv 83 de miliarde de euro pentru petrol și 53 de miliarde de euro pentru gaze naturale, în timp ce alte 3 miliarde de euro au fost cheltuite pe cărbune.
Acum, după mult scandal și boicotare a produselor rusești, Moscova a primit ”decât” 53 de miliarde euro pentru țiței, 30 de miliarde euro pentru produse petroliere rafinate și 41 de miliarde euro pentru importurile prin conducte și 12 miliarde EUR pentru gaze naturale lichefiate (GNL).
O scădere cu aproximativ 110 miliarde de euro față de cifrele de dinainte de război, dar o sumă destul de mare pentru a susține fără probleme efortul de război al Rusiei. Chiar și așa, populația ar trebui să fie liniștită, pentru că raportul privind starea uniunii energetice 2024 arată că ”UE a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării cu energie, să recâștige controlul asupra pieței și prețurilor energiei și să accelereze tranziția către neutralitatea climatică”.
Așadar, ponderea gazului rusesc în importuri a scăzut de la 45% în 2021 la 18%, în timp ce Norvegia și SUA au devenit noii parteneri de încredere care trebuie să suplinească lipsa gazelor rusești. Experții spun că este imposibil ca Europa să nu mai importe nici măcar un metru cub de gaz rusesc.
”Emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut cu 32,5% din 1990 până în 2022, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 67% în aceeași perioadă”, se mai arată în raport. Faptul că Uniunea Europeană doar se joacă de-a sancțiunile cu Rusia, în timp ce plătește bani grei pentru importuri, a fost sancționat recent de Ucraina.
Astfel, Kievul a decis să interzică tranzitul de țiței prin țevile de pe teritoriul ucrainean spre Ungaria și Slovacia. Aceste două țări, alături de Austria, au rămas principalii clienți ai Moscovei, care nu acceptă scape de dependența de energie din Rusia.
Motivul e destul de simplu, prețurile sunt mult mai mici comparativ cu cele practicate de SUA sau Norvegia. De altfel, maghiarii au protestat vehement, iar ministrul de externe al Ungariei a zburat de urgență în Rusia pentru a purta discuții care ”să asigure viitorul și siguranța Ungariei”.