Câte paturi pentru marii arși are, în realitate, România. De peste un an, acești pacienți nu ar mai fi trebuit tratați în țară

Tragedia de la Crevedia a readus în prim-planul atenției publice pregătirea sistemului sanitar pentru tratarea pacienților care suferă arsuri, îndeosebi pentru cazurile grave, așa-numiții „mari arși”. Potrivit unor reglementări stabilite din 2017, niciun pacient cu arsuri grave nu ar mai fi trebuit tratat în România începând din mai 2022. Ulterior însă s-a acordat o derogare astfel încât marii arși să poată fi tratați în țară până la finele anului 2022.

Trei tipuri de unități pentru pacienții cu arsuri

Ministerul Sănătății a publicat o situație cu numărul de paturi de terapie intensivă pentru pacienții cu arsuri severe, MS reacționând astfel „în urma informațiilor eronat apărute în spațiul public”: „La nivel național sunt funcționale în total 34 de paturi de terapie intensivă, după cum urmează:
– 6 paturi – Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București
– 5 paturi – Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică Reparatorie și Arși București
– 5 paturi – Spitalul Clinic de Urgență Județean Sf. Spiridon Iași
– 5 paturi – Spitalului Clinic Județean de Urgență “Pius Brânzeu” Timișoara
– 3 paturi – Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni București
– 10 paturi (pediatrie) – Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Grigore Alexandrescu” București”.

Însă specificul acestor leziuni face ca tratamentul pacienților cu arsuri să fie mult mai complex și îndelungat decât intervențiile de la terapie intensivă, motiv pentru care Asociația Europeană de Arsuri (EBA) a stabilit o serie de criterii privind ierarhizarea severității cazurilor de arsuri și modul de tratare a acestora.

Acest norme au fost transpuse în legislația românească în aprilie 2017, la aproape un an și jumătate după catastrofa de la Colectiv, prin Ordinul 476/2017 privind organizarea şi funcţionarea structurilor care acordă asistenţă medicală şi îngrijirea bolnavilor cu arsuri. Se stabileau trei tipuri de unități, fiecare cu cerințe minime în ce privește dotarea cu aparatură: centrul pentru arși, unitatea funcțională pentru arși, compartimentele pentru arși.

„Centrul pentru arşi are cel mai înalt nivel de competenţă în sistemul de îngrijire a bolnavului cu arsuri, care asigură tratamentul complex al acestui pacient, continuitatea îngrijirilor pe care le necesită pacientul cu arsuri în unitatea sanitară respectivă şi monitorizează continuitatea tratamentului şi îngrijirilor acestuia”, stipula ordinul din 2017.

Marii arși ar fi trebuit trimiși în străinătate

La acea vreme, nicio unitate spitalicească din România nu îndeplinea criteriile de „centru pentru arși”. Nici acum nu există o astfel de unitate deși s-au scurs șapte ani de la acel ordin. Paturile pomenite de Ministerul Sănătății sunt aflate în spitale care nu îndeplinesc decât criteriile de nivelul 2, al unității funcționale pentru arși, cu nivel de competență medie în sistemul de îngrijire a arsurilor, care asigură tratamentul pacienților cu arsuri de gravitate medie. La nivelul 3 sunt compartimentele pentru arși, pentru arsuri relativ ușoare.

Digi24.ro

Vedete care împlinesc 60 de ani, dar nu-și arată vârsta GALERIE FOTO

Ordinul din 2017 dădea un termen de grație de cinci ani, până în mai 2022, după care toți marii arși ar fi trebuit tratați doar în centre pentru arși. În interiorul termenului de grație pacienții cu arsuri grave mai puteau fi îngrijiți în spitale care îndeplineau doar criterii de unitate funcțională. Numai că în cei cinci ani pe care i-au avut la dispoziție guvernanții nu a fost realizat nici măcar un singur centru de arși din cele trei preconizate la nivel național: București, Târgu Mureș și Timișoara.

Astfel că anul trecut Ministerul Sănătății s-a trezit în situația în care ar fi rămas fără suport legal pentru tratarea în țară a cazurilor grave, toate urmând să fie trimise automat în străinătate. În aceste condiții, MS a prelungit perioada de grație cu încă trei ani, în care unitățile funcționale să poată primi cazuri mai severe decât le-ar permite dotările.

Digisport.ro

Curajul fotbalistei dată afară din cauza unui scandal cu alcool și droguri

„Având în vedere că până în prezent nu există la nivel național nicio structură spitalicească care să corespundă condițiilor prevăzute pentru centrul de arși, se propune prorogarea termenului de conformare pentru unitățile sanitare care asigură asistența medicală pentru pacienții cu arsuri până la data de 31.12.2025. De asemenea, ținând cont de faptul că, din data de 18 mai 2022, conform legislației în vigoare, pacienții cu arsuri grave (conform criteriilor EBA) vor trebui internați în centre de arși iar unitățile funcționale pentru arși se vor afla în imposibilitatea de a trata această categorie de pacienți, opinăm că este imperios necesar publicarea în regim de urgență a termenului de conformare mai sus menționat”, se spunea în referatul de aprobare al ordinului de ministru prin care s-a decis prorogarea.

Timp și bani pierduți

Termenul de 31 decembrie 2025 a fost stabilit în urma estimărilor legate de finalizarea celor trei centre a căror realizare a fost tergiversată până acum, deși autoritățile din domeniul sanitar știau că este mare nevoie de ele încă dinainte de catastrofa din Colectiv. Astfel, în 2014 România a semnat un acord cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) pentru împrumutul a 250.000.000 euro pentru construirea centrelor de mari arși în România, cu o finanțare adițională de încă 150.000.000 de euro, aprobată în 2021. Potrivit acordului, banii trebuiau să fie utilizați până la finele lui 2024, în caz contrar fondurile necheltuite întorcându-se la BIRD.

Ani în șir, guvernele de la București nu au făcut nimic cu acești bani până în punctul în care și-au dat seama că centrele nu vor mai putea fi terminate până la finele lui 2024 și astfel o parte din banii de la BIRD vor fi pierduți. În consecință, a devenit evident că este nevoie de finanțare adițională de la bugetul de stat.

„Până în acest moment s-au acumulat 22 luni de întârziere faţă de termenele stabilite şi agreate cu Banca Mondială pentru finalizarea tuturor activităţilor din Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătăţirea Calităţii şi Eficienţei Sistemului Sanitar şi anume până la data de 31.12.2024. Aceste întârzieri se datorează în principal următoarelor aspecte: slaba mobilizare a proiectanţilor pe parcursul derulării etapelor de proiectare, faptului că aprobarea fiecărei etape de proiectare s-a realizat cu întârziere de către o comisie de specialişti (medici chirurgi, anestezie – terapie – intensivă, urgenţă, microchirurgie reparatorie, personal din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică) din cadrul fiecărei unităţi spitaliceşti, pandemiei COVID 19, lipsei capacităţii tehnice din UMPBM în ceea ce priveşte existenţa unui compartiment tehnic dedicat derulării, implementării, monitorizării investiţiilor aferente celor 3 centre de arşi”, se spunea în nota de fundamentare a ordonanței de urgență prin care, în luna februarie, s-au alocat 343.000.000 lei pentru finalizarea centrelor pentru marii arși.

Speranțe pentru anul 2025

Ministerul Sănătății a prezentat și situația actuală a lucrărilor la cele trei centre care, teoretic, ar trebui finalizate în februarie 2025:

a) Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Pius Brînzeu” Timișoara (52 milioane euro) la care construcția a fost demarată pe 4 iunie 2023:
– 6 paturi pentru arși gravi (terapie intensivă)
– 6 paturi pentru arși intermediari și post-critici
– 5 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă

b) Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Târgu Mureș” (62 milioane euro), centru a cărui construcție ar trebui să înceapă luna viitoare:
– 5 paturi pentru pacienți critici (terapie intensivă)
– 10 paturi terapie intensivă intermediară și îngrijire post-operatorie;

c) Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” București (77 milioane euro), unde lucrările la centrul pentru arși vor începe tot în septembrie:
– 15 paturi pentru pacienții arși critici (terapie intensivă) – pediatrie
– 10 paturi pentru pacienții intermediari și pacienții post-critici – pediatrie
– 10 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă – pediatrie