Câteva mii de pensii speciale ar putea să apară în sistemul judiciar. O decizie CCR cu consecințe greu de anticipat

Judecătorii Curții Constituționale au decis să amâne, pentru data de 24 octombrie, pronunțarea asupra unei legi adoptate de Parlament prin care se dorește optimizarea activității în sistemul judiciar, dar care ar putea avea efectul apariției a noi beneficiari de pensii speciale, în condițiile în care ar apărea o nouă categorie de bugetari, asimilați magistraților.

O nouă profesie în sistemul judiciar

Este vorba de Legea privind statutul asistentului judecătorului, categorie care ar urma să sprijine activitatea judecătorilor de la tribunale și curți de apel care se confruntă cu un număr mare de dosare. Încă din 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a inițiat proiectul „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instanțe judecătorești” prin care au fost selectate 19 instanțe pilot la care au activat 165 de experți, angajați pe durată determinată ca asistenți ai judecătorului. Anul trecut contractele de durată determinată au devenit contracte pe durată nedeterminată, succesul proiectului determinând Guvernul să ia în calcul acordarea unui statut permanent pentru asistenții judecătorilor.

Acest lucru a survenit printr-o lege inițiată de către Laura Vicol (PSD), președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, lege care a fost adoptată de către Senat, forul decizional, în luna iunie. „Degrevarea judecătorilor de unele sarcini consumatoare de timp prin îndeplinirea lor de către asistenţi (activităţi de verificare în cadrul unor proceduri prealabile; activităţi de documentare, vizând atât legislaţia internă şi internaţională, cât şi jurisprudenţa sau doctrina; prezentarea în sinteză a stării de fapt şi de drept, inclusiv prin formalizarea unor fişe de dosar extrem de utile în gestionarea cauzelor etc.), dar şi sprijinul substanţial acordat judecătorilor în redactarea proiectelor unor hotărâri judecătoreşti, au făcut posibil ca munca judecătorilor să devină, aşa cum este firesc, una conceptuală, cu accent pe instrumentarea efectivă a cauzelor şi pe deliberare”, se spunea în expunerea de motive, cu referire la succesul proiectului derulat de către CSM.

O chestiune tranșată la CCR

Ulterior, parlamentari de la USR și Forța Dreptei au depus la CCR o sesizare de neconstituționalitate. Obiecția acestora era legată de faptul că legea ar încălca prevederea constituțională după care justiția este înfăptuită în numele legii, doar de către judecători. Parlamentarii opoziției reclamau, în esență, faptul că dreptul acordat asistenților de a redacta hotărâri judecătorești contravine acestei prevederi.

„Fără nicio reglementare specifică, fără o legătură de orice natură cu desfăşurarea procesului, asistentul redactează proiectul hotărârii judecătoreşti: realizează descrierea faptică, examinează toate obiecţiile, incidentele de natură juridică ridicate de părţi de care nu a luat cunoştinţă în mod direct (…) Trebuie subliniat că activitatea asistentului nu se concretizează în niciun act, astfel încât părţile litigiului nu ştiu şi nu pot să ştie dacă hotărârea a fost redactată în tot sau în parte de altă persoană decât judecătorii cauzei”, scrie în sesizarea făcută la CCR.

Curtea Constituțională va trebui să soluționeze disputa privind această schimbare consistentă a modului în care funcționează sistemul judiciar românesc, însă în cazul în care legea trece de testul de constituționalitate sunt și alte aspecte care vor trebui reglementate și care, deocamdată, au rămas neclarificate. Dacă proiectul prevede în mod detaliat condițiile prealabile de accedere în profesia de asistent de judecător (studii superioare de drept, vechime minimă de trei ani în profesii juridice ș.a.), modul de desfășurare a concursului de admitere, atribuțiile și obligațiile de serviciu, însă este mai ambiguă privind pensiile sau impactul bugetar.

Digi24.ro

VIDEO Cum a fost prins Cătălin Cherecheș: „Nu au fost piste false. Polițiștii au știut exact traseul său”

„Pentru activitatea desfășurată, asistenții judecătorilor au dreptul la o salarizare stabilită în condițiile prevăzute de lege pentru judecătorii stagiari”, echivalent a aproximativ 7.000 de lei net. Practic, asistenții sunt asimilați, din punct de vedere al salarizării, magistraților debutanți însă asimilarea cu judecătorii merge și mai departe. Asistenților li se impun aceleași restricții ca și magistraților: să nu desfășoară activități comerciale, să nu activeze într-un partid politic etc.

Pensia asistenților judecătorilor, o chestiune neclarificată

Deși interdicțiile sunt aceleași ca la magistrați, iar lefurile au ca valoare de referință salariile judecătorilor stagiari, Statutul asistentului judecătorului nu reglementează un aspect esențial, anume dreptul la pensie, existând doar o formulare vagă la articolul 32: „Pe lângă drepturile prevăzute de prezenta lege, asistenții judecătorului beneficiază și de alte drepturi prevăzute de legislația muncii și de legislația asigurărilor sociale pentru personalul plătit din fonduri publice.”

Digisport.ro

”Dopata și pro-Rusia”. Simona Halep, atacată după ce i s-a propus să joace la un turneu deși e suspendată

Astfel, asistentul judecătorului nu are prevăzută în statut o reglementare explicită privind dreptul la pensie, spre deosebire de celelalte categorii de angajați din sistemul judiciar: magistrații, grefierii sau criminaliștii, toți beneficiari de pensie specială. Asistenții ar fi singurii din sistem fără pensie specială, deși sunt asimilați din multe puncte de vedere cu magistrații, iar ambiguitatea aceasta ar putea da loc la interpretări diverse, inclusiv la acțiuni în instanță, care vor trebui judecată de către șefii lor. Legea nu prevede o pensie specială pentru asistenți, dar nici nu împiedică introducerea lor.

O altă necunoscută este impactul bugetar al creării acestei categorii profesionale, întrucât actul normativ prevede că numărul de posturi de asistenți se stabilește de către ordonatorul principal de credite, cu avizul CSM, în funcție de necesarul de la nivelul circumscripției fiecărei curți de apel. Asta ar însemna că, în funcție de încărcarea cu dosare a judecătorilor, s-ar putea ajunge la câteva sute, dacă nu chiar mii de asistenți de judecători. Acestora vor trebui să li se plătească salariile, iar de la un moment dat și pensiile. Rămâne de văzut dacă acestea vor fi calculate pe principiul contributivității, ca în cazul românilor obișnuiți, sau similar altor categorii din sistemul judiciar.