News

Câți bani a primit un român care a predat la Muzeul de Istorie comoara de valoare excepțională pe care a găsit-o. A cerut o recompensă de 5 milioane de euro

Un român a descoperit, cu ajutorul unui detector de metale, 59 de monede romane și 24 de podoabe de valoare arheologică.
31.01.2025 | 16:08
Cati bani a primit un roman care a predat la Muzeul de Istorie comoara de valoare exceptionala pe care a gasito A cerut o recompensa de 5 milioane de euro
Muzeul Național de Istorie al României găzduiește obiectele de patrimoniu. Colaj: FANATIK, Sursa foto: Facebook, Hepta
ADVERTISEMENT

Poliția olandeză  a publicat, joi seară, numele și fotografiile a doi dintre suspecții reținuți în cazul furtului de la Muzeul din Deft, în urma căruia au dispărut un coif și trei brățări dacice. Identitatea celei de-a treia persoane arestate, o femeie, nu a fost încă dezvăluită. Anchetatorii au menționat că piesele de patrimoniu furate nu au fost, încă, găsite.

Comoara a fost găsită în masivul Ciortolom din județul Vaslui

Piesele de tezaur dacice au fost aduse în Țările de la Jos de la Muzeul Național de Istorie al României, cel care găzduiește astfel de obiecte de patrimoniu. Instituția figurează ca pârât într-un dosar înregistrat pe 26 februarie 2018 la Tribunalul București, iar reclamant este o persoană fizică, L.M., care a găsit, cu ajutorul unui detector de metale, 59 de monede romane și 24 de podoabe de valoare arheologică.

ADVERTISEMENT

Reclamantul, în contradictoriu cu pârâţii Muzeul Naţional de Istorie a României şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, a solicitat obligarea acestora la plata contravalorii recompensei şi a bonificaţiei cuvenite reclamantului pentru obiectele predate pârâtului Muzeul Naţional de Istorie a României în baza ofertei nr.3365/11.05.2016, precum şi obligarea pârâţilor la plata dobânzii legale aferente debitului principal, calculată de la data de 11.11.2017 şi până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată, se menționează în dosarul consultat de FANATIK. În motivarea cererii s-a arătat că, în fapt, reclamantul s-a deplasat în pădurea din Masivul Ciortolom din zona Urecheşti (județul Vaslui).

S-a mai arătat că reclamantul a procedat la înştiinţarea primarului, iar, întrucât unele podoabe erau din aur, astfel fiind de o valoare excepţională, în aceeaşi zi s-a prezentat la Muzeul Naţional de Istorie a României, în vedere predării spre clasare a acestor bunuri şi, implicit, în vederea evaluării acestora şi primirii recompensei, însă acestea nu i-au fost acordate reclamantului. La data de 03.04.2018, reclamantul a depus o cerere adiţională, stabilind valoarea obiectului cererii principale la suma de 5 milioane euro.  Muzeul Naţional de Istorie a României a formulat întâmpinare la data de 27.09.2018, prin care a arătat că este de acord cu punctul 1 din acţiune, privind plata contravalorii recompensei şi bonificaţiei cuvenită reclamantului, însă în raport de o valoare de 35.707,5 euro, la cursul BNR al zilei, precum şi de 16.028,55 lei, potrivit raportului de expertiză extrajudiciară numismatică depus la dosar.

ADVERTISEMENT

Tribunalul a reținut că reclamantul a descoperit, cu ajutorul unui detector de metale, un număr de 59 de monede tip Denar roman şi un număr de 24 de podoabe cu valoarea arheologică. De asemenea, s-a arătat că descoperirea pieselor arheologice menţionate de către reclamant nu s-a realizat în mod întâmplător, în condiţiile în care reclamantul nu a probat în nici un fel (deşi sarcina dovezii îi incumbă acestuia) modalitatea în care a realizat descoperirea arheologică, inclusiv faptul că acesta a identificat bunurile de patrimoniu în cadrul şi ca urmare a efectuării unor lucrări de prospecţiuni geologice, inclusiv teledetecţie în pădurea din Masivul Ciortolom din zona Urecheşti.

Comoara nu se afla într-un sit arheologic

Reclamantul deţinea la data descoperirii o autorizaţie de deţinere a detectoarelor de metale de către persoanele fizice, dar totuşi nu a produs în speţă dovada faptului că deţinea la data descoperirii avizul prealabil emis de Ministerul Culturii şi Cultelor în vedere deţinerii detectorului de metal, precum şi accesul cu acest dispozitiv în perimetrul sitului arheologic. În condiţiile în care descoperirea arheologică realizată de către reclamant nu întruneşte condiţiile imperative, legale şi cumulative a caracterului întâmplător a acestei descoperiri şi a deţinerii de către reclamant, la data descoperirii, a avizului prealabil emis de Ministerul Culturii şi Cultelor în vedere deţinerii detectorului de metal, precum şi accesul cu acest dispozitiv în perimetrul sitului arheologic, rezultă faptul că în speţă reclamantul nu este îndrituit la recompensă bănească de 30% din valoarea bunului, calculată în momentul acordării recompensei, şi la o bonificaţie suplimentară de până la 15% din valoarea bunului, motiv pentru care tribunalul a respins capătul unu de cerere din acţiune, ca neîntemeiat.

ADVERTISEMENT

Pe cale de consecinţă, tribunalul a respins, ca neîntemeiat şi capătul doi de cerere din acţiune, soarta sa depinzând de cea a capătului principal de cerere. Această decizie a fost luată de Tribunalul București pe 8 octombrie 2019. Reclamantul L.M. a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București. El a arătat instanței de judecată că identificarea bunurilor de patrimoniu nu a avut loc ca urmare a unor lucrări de prospecțiuni geologice, inclusiv teledetecție, ci doar prin detecția cu detectorul de metal.

În ceea ce privește lipsa avizelor necesare de la Ministerul Culturii și Cultelor în vederea deținerii detectorului de metale, precum și accesul cu acest dispozitiv în perimetrul sitului arheologic, apelantul-reclamant a menționat că și aceste solicitări exced cauzei de față, întrucât obligativitatea autorizării prealabile emise de Ministerul Culturii și Cultelor se aplică în cazul accesului cu detectoare de metal și utilizarea lor în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar și în toate zonele cu patrimoniu arheologic reperat. Or, în cazul de față această prevedere legală nu este aplicabilă, întrucât descoperirea nu a avut loc în sit arheologic, în zone de interes arheologic prioritar sau în zonă cu patrimoniu arheologic reperat.

ADVERTISEMENT

Românul  care a găsit comoara a primit o recompensă de 42.192 euro

Mai mult decât atât, întrucât descoperirea a avut loc prin detecția cu detectorul de metale și nu prin procedura prospecțiunii sau prin teledetecție, nu este necesară nici deținerea unui bagaj minim de cunoștințe științifice. S-a arătat că trebuie avută în vedere și achiesarea pârâtului Muzeul Național de Istorie al României la punctul 1 din acțiunea apelantului-reclamant, în sensul în care își exprimă acordul în vederea achitării de către Ministerul Culturii și a Identității Naționale a contravalorii recompensei și a bonificației cuvenită în cuantumul stabilit de Legea nr. 182/2000. Din această achiesare rezultă fără echivoc faptul că descoperirea lui L.M. se încadrează în prevederile art. 49 din Legea nr. 182/2000, fiind astfel respectate toate condițiile imperative, legale și cumulative a caracterului întâmplător a acestei descoperiri și a deținerii de către subsemnatul a autorizațiilor necesare efectuării acestei detecții cu detectorul de metal și, mai mult decât atât, descoperirea nu a avut loc în sit arheologic.

În faza apelului a fost întocmit un raport de expertiză de evaluare a obiectelor de patrimoniu arheologic descoperite de apelantul-reclamant, de un expert acreditat de Ministerul Culturii. Prin raportul de expertiză s-a stabilit că valoarea celor 24 piese de podoabă, majoritatea din aur este de 79.900 Eur, iar valoarea celor 59 monede din argint (8 denari republicani şi 51 denari romani imperiali) este de 13.860 euro. Expertul a menţionat că piesele de podoabă şi monedele descoperite de apelantul-reclamant au o valoare istorică importantă, recomandând ca apelantului să i se plătească o recompensă de 30% şi o bonificaţie de 15% din valoarea bunurilor, se menționează în dosarul consultat de FANATIK.

În raport cu valoarea bunurilor de patrimoniu arheologic descoperite de apelantul-reclamant (93.760 Eur), Curtea a reţinut că acesta este îndreptăţit la o recompensă în cuantum de 28.128 Eur (30% x 93.760 Eur) şi la o bonificaţie în cuantum de 14.064 Eur (15% x 93.760 Eur), descoperirea având o valoare excepţională, astfel cum a arătat expertul, deci, în total 42.192 euro, în echivalent în lei la data plăţii. Această sumă urmează să fie plătită de pârâtul Muzeul Naţional de Istorie a României, care a beneficiat de descoperirea făcută, fiindu-i predate bunurile respective, din fondurile alocate în acest sens de ordonatorul principal de credite, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Această decizie a fost luată de Curtea de Apel București pe 20 aprilie 2023.

ADVERTISEMENT