Câți bani a recuperat ANAF din dosarele penale ale marilor corupți, în 2022. Prejudiciul înregistrat de statul român: un miliard de euro

ANAF are în continuare probleme în colecta bani proveniți din dosarele marilor corupți, în ciuda faptului că DNA a avut parte de ”victorii” importante în ultimii zece ani.

Mai bine de o jumătate din prejudiciul total provine din dosarele ”marilor corupți”

Sute de dosare finalizate cu sentințe definitive, statul român a ajuns în situația de a recupera peste un miliard de euro de la cei care au prejudiciat statul.

Doar în dosarele de corupție în care inculpați au fost: Paul de România, Remus Truică, Radu Mazăre, Puiu Popovici, Dan Voiculescu sau Dinu Patriciu, prejudiciul total depășește o jumătate de miliard de euro, potrivit datelor DNA.

În 2018, Direcția Națională Anticorupție înainta suma de un miliard de euro ca provenind din dosare penale.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

ANAF a recuperat peste 22 milioane euro, în primele zece luni ale anului

ANAF este instituția care trebuie să recupereze sumele cu care statul român a fost prejudiciat. Agenția trebuie să identifice bunurile aparținând condamnaților și să parcurgă etapele legale pentru executarea silită. De cele mai multe ori, acest lucru se dovedește destul de dificil din cauza abilității condamnaților de a-și pune averea la adăpost prin diverse artificii financiare.

FANATIK a solicitat Agenției Naționale de Administrare Fiscală un bilanț al sumelor recuperate de prejudicii stabilite prin hotărâri judecătorești în anul 2022.

ANAF ne-a comunicat că în primele zece luni ale anului (în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022), ”din activitatea de executare silită cazuri speciale, conform datelor și informațiilor transmise de structurile regionale de executare silită rezultă că a fost încasată suma de 109.713.341 lei”. Suma reprezintă aproximativ 22,3 milioane euro.

La nivelul instituției, nu există o evidență exactă pentru aceste cazuri

Instituția recunoaște că statistica nu este una foarte exactă, în condițiile în care nu există o evidență centralizată, executările silite fiind organizate la nivelul organalului fiscal regional.

Digisport.ro

VIDEO Surpriză! Gheorghe Hagi nici nu vrea să audă: ce a spus despre ”bijuteria” de 76.000.000€ de la Constanța

”Referitor la suma totală a prejudiciilor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală, transmise spre executare, facem precizarea că evidența și modul de stingere al creanțelor bugetare provenite din săvârșirea de infracțiuni se organizează la nivelul fiecărui organ fiscal central teritorial, pentru fiecare debitor, pe baza titlurilor executorii reprezentate de hotărârile judecătorești definitive pronunțate în materie penală, nefiind incluse într-o evidență centralizată.

În acest sens, creanțele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală provenite din săvârșirea de infracțiuni, de natura sumelor reprezentând prejudicii, nu sunt tratate în mod distinct sub aspectul evidențierii la nivelul organului fiscal central”, se arată în răspunsul ANAF pentru FANATIK.

În tot anul 2021, ANAF a recuperat 135,2 milioane lei, adică aproape 28 milioane euro din dosare penale, cu 47% mai mult decât în 2020, potrivit datelor publicate de Libertatea.

În prezent, ANAF are în lucru peste 40.000 de dosare la direcția specială care se ocupă cu recuperarea prejudiciilor din dosare penale.

De ce se ajunge atât de greu la executare silită

În cele mai multe cazuri, valorificarea bunurilor prin executare silită se dovedește o operațiune extrem de complicată, care durează chiar și câțiva ani.

Deși în România există, din 2020, o lege a confiscării extinse a averilor ilicite, modul în care aceasta este aplicată este cu totul deficitar.

Astfel, în cazul condamnaților care au apucat să-și înstrăineze averea sau și-au investit banii în bunuri care legal aparțin altor persoane, confiscarea se aplică doar când instanța ”își formează convingerea” că bunurile provin din activități infracționale. Evident, astfel de decizii pot fi contestate.

Un exemplu în acest sens este al vilei medicului Adriana Nica, iubita lui Sorin Oprescu. Aceasta a fost confiscată după ce instanța a considerat că a fost cumpărată cu banii proveniți din activitatea infracțională a fostului primar. Nica a depus mai multe contestații și susține că poate dovedi faptul că imobilul de 600.000 de euro a fost achiziționat din venituri proprii.