Topirea zăpezii din București a scos la iveală cu totul alte străzi și bulevarde, unele pline de gropi și cratere, ce amintesc mai degrabă de anii 1990, și nu de o capitală europeană în anul 2026. Primarul general al Capitalei a dat vina pe companiile ce s-au ocupat de deszăpezire, spunând că acestea au aruncat o cantitate de sare mult prea mare și astfel au apărut gropile pe străzile și bulevardele din oraș. Asta va însemna alți bani pentru reparații, atât pentru primăriile de sector, cât și pentru Primăria Generală.
În ultima săptămână, odată cu topirea zăpezii, zeci de reportaje din presă au scos în evidență gropile și cratele nou formate în străzile și bulevardele din Capitală. „Despre gropile din București! În iarna aceasta, am avut zăpadă în reprize, astfel că operatorii de salubritate, cu care primăriile de sector au încheiat contracte pentru deszăpezire, au aruncat cu mii și mii de tone de sare. În neștire! Care au erodat asfaltul și așa cu probleme”, se arată într-un comunicat al Primăriei Capitalei.
Situația a fost confirmată și de către primarii de sector, care au subliniat că asfaltul a fost afectat și de temperaturile fluctuante din timpul iernii (pozitive ziua, negative noaptea), Daniel Băluță anunțând săptămâna trecută că, imediat ce temperaturile vor depăși 5 grade Celsius, autoritățile vor interveni pentru repararea drumurilor. „În următoarele 3-4 săptămâni, mare parte din ceea ce vedem, atât pe bulevarde, cât și pe străzile secundare, situația va fi mult îmbunătățită”, a spus edilul de la Sectorul 4.
Situația este cu atât mai delicată cu cât Primăria Capitalei nu are bani pentru aceste investiții, iar reducerea fondurilor primite de la Guvern ar putea afecta și bugetele primăriilor de sector. Autoritățile din Capitală nu au încă stabilite bugetele pe anul în curs, lucru posibil abia după ce este adoptat bugetul țării, însă cifrele pe anul trecut arată câți bani a alocat fiecare primărie pentru reparațiile și construcția de drumuri, dar și ce cheltuieli de funcționare au avut departamentele respective din fiecare primărie (cheltuieli de personal și de funcționare).
Spre exemplu, dacă luăm cazul Primăriei Generale, care are în administrare bulevardele principale și magistralele de legătură între sectoare, aceasta a alocat 36,5 milioane lei pentru reparații curente. Asta este suma alocată pentru lucrări curente, ce includ repararea unor gropi mici, remedii locale ale carosabilului, vopsit benzi, adică lucrările ce nu includ reabilitarea completă a unui drum. Primăria Generală a mai dat alte 12,5 milioane pe materiale și servicii.
Toate aceste sume intră la cheltuielile de funcționare a departamentului din primărie ce se ocupă cu administrarea străzilor. În total, aceste cheltuieli, ce includ chirii, piese de schimb, uniforme, carburanți, utilități, despăgubiri civile (0,5 milioane) ajung la suma de 53,8 milioane lei. Dacă adunăm aici și datoriile pentru creditele contractate în anii precedenți (9,2 milioane), ajungem la suma de 63 milioane.
Salariile angajaților din acest departament ajung și ele la 25,7 milioane. Investițiile au totalizat 171 milioane lei, din care 128 milioane au fost bani europeni (cel mai probabil un proiect mare, de exemplu schimbarea liniilor de tramvai), și alte 34 de milioane (credit intern). Primăria a alocat din bugetul propriu doar 2,7 milioane pentru construcții și un milion de lei pentru reparații capitale.
În total, cheltuielile primăriei pentru reparațiile străzilor și investițiile din domeniu s-au ridicat la suma totală de 260 milioane lei. În condițiile în care cheltuielile totale ale primăriei s-au ridicat la 10,2 miliarde lei, suma alocată pentru străzi și drumuri a însemnat doar 2,5%.
Dacă la Primăria Generală cheltuielile de personal depășesc 25 de milioane lei, la Primăria Sectorului 1 aceste cheltuieli au fost de doar 864.000 lei, în timp ce cheltuielile de funcționare (unde sunt incluse și cele pentru reparații curente) s-au ridicat la suma de 20,7 milioane lei, adică peste 90% din bugetul destinat acestui domeniu. Investițiile acestei primării au fost însă minore, doar 963.000 lei.
Bugetul total alocat pentru străzi a fost de 22,5 milioane lei. O concluzie ce poate fi desprinsă din aceste cifre este că o mare parte din servicii a fost externalizată către firmele contractante (dat fiind raportul dintre cheltuielile de personal și sumele alocate pentru reparații) și că primăria a preferat să investească în achiziția de utilaje (0.92 milioane lei) mai degrabă decât în lucrări de construcții de la zero. Spre comparație, același sector obține din taxele pe autoturismele locuitorilor (doar persoane fizice) peste 29 de milioane lei.
Sectorul 2 al Capitalei a avut un buget aproape dublu de cheltuieli la capitolul străzi, mai exact 42,5 milioane lei. Cheltuielile de personal nu sunt menționate, semn că nu există un departament special în primărie. Cheltuielile de funcționare au fost 4,9 milioane lei, în timp ce pentru investiții au mers 20,5 milioane, adică aproape jumătate din buget. Suma de 5,8 milioane lei la „construcții” arată că în acest sector s-au construit și străzi noi, nu doar s-au cârpit drumurile vechi. Primăria a plătit însă 16,7 milioane rambursări a unor credite, adică aproape 40% din buget a mers la plata datoriei.
La Sectorul 3 suma alocată pentru străzi a fost dublă față de 2: 88,8 milioane lei. Nu mai puțin de 80% din acest buget (70 milioane) reprezintă cheltuieli de funcționare, în timp ce investițiile reprezintă aproape 18 milioane lei. Aceste cifre spun o cu totul altă poveste: din cele 70 de milioane lei, peste 98% din această sumă (69,4 milioane) o reprezintă cheltuieli cu „materiale și prestări servicii” – adică mentenanță prin terți. Spre deosebire de restul primăriilor, la Sectorul 3 primăria nu lucrează cu proprii angajați ci are externalizate toate aceste servicii.
La Sectorul 4 avem un cu totul alt scenariu. Cheltuielile totale din acest domeniu (străzi) sunt chiar peste ale Primăriei Capitalei: 279,6 milioane lei. Din această sumă 225,7 milioane (80% din buget) a fost alocată pentru dezvoltare (investiții), suma de 206 milioane lei alocată pentru „construcții” fiind cea mai mare investiție centralizată. Totuși, aceeași primărie a plătit aproape 35 milioane lei pentru rambursări de credite, adică peste 12% din întreg bugetul.
În plus, în execuția bugetară a Primăriei Sectorului 4 mai apar menționate alte două intrări contabile la capitolul investiții, ce totalizează 153 milioane lei. În total, la acest sector apare o execuție de aproape 400 milioane lei, doar la dezvoltare. Totuși, să nu uităm că Primăria lui Daniel Băluță gestionează mega-proiectul de renovare a planșeului din Piața Unirii, proiect estimat la 800 milioane lei, finanțat cu bani de la buget.
Sectorul 5 are cea mai simplă execuție bugetară la capitolul „străzi”, menționând doar investiții de 793.000 lei.
În final, la Sectorul 6 bugetul pentru străzi pare să fi fost cel mai echilibrat. Dintr-un total de 81,1 milioane lei, 62,8 milioane sau 77% au mers către investiții, 15,4 milioane la funcționare și alte 2,8 milioane lei (3,5%) la cheltuieli de personal.
Practic, la nivelul celor șase sectoare sumele alocate pentru funcționare și reparații sunt de 130 milioane lei, iar pentru investiții totalul ajunge la 500 milioane, însă această ultimă cifră este denaturată în condițiile investiției de la Piața Unirii, gestionată de Primăria Sectorului 4. De asemenea, suma totală plătită pentru rambursarea unor credite a fost de 51 milioane lei. În total, suma cheltuită pentru drumuri și străzi la nivelul celor 6 sectoare a fost de 687 milioane lei, adică 9,55 % din totalul veniturilor de circa 7,2 – 7,5 miliarde lei.
Dacă adunăm însă la acest total și PGMB atunci suma alocată pentru străzi și drumuri ajungă la 947 milioane lei, adică doar 5,45% din totalul veniturilor la nivelul capitalei, venituri de peste 17 miliarde lei.
Totuși, detaliile din spatele acestor cifre sunt la fel de importante ca procentele în sine. Se poate argumenta că marile proiecte dezvoltate de Sectorul 4 și Primăria Generală (planșeul de la Piața Unirii sau schimbarea liniilor de tramvai) au prea puțină legătură cu calitatea drumurilor din București. Dacă ne limităm doar la sumele ce vizează repararea drumurilor și străzilor din Capitală, atunci totalul cheltuielilor în 2025 nu s-a ridicat decât la 184 milioane lei – unde intră și costurile de funcționare, utilaje, utilități, etc.. Adică puțin peste 1% din totalul veniturilor la nivelul orașului.