News

Câți bani cheltuiește România pentru protecția mediului. Țara se confruntă cu încălcări grave ale normelor: defrișări, poluare, deversări ilegale

INS a publicat informații despre cheltuielile României pentru protecția mediului, în contextul în care țara se confruntă cu abateri grave de la legislația în vigoare.
22.10.2021 | 16:09
Cati bani cheltuieste Romania pentru protectia mediului Tara se confrunta cu incalcari grave ale normelor defrisari poluare deversari ilegale
Câți bani cheltuie România pentru protecția mediului. Țara se confruntă cu încălcări grave ale normelor: defrișări, poluare, deversări ilegale. Sursa foto: hepta.ro, colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

România se confruntă cu probleme serioase în ceea ce privește protecția mediului, iar un raport al INS arată și câți bani cheltuie statul, preocupându-se de această problemă importantă a secolului XXI.

În anul 2020, cheltuielile bugetare ale României pentru protecția mediului reprezintă cam 1,5% din produsul intern brut al țării. În cifre brute, suma se ridică la aproximativ 15,7 miliarde de lei.

ADVERTISEMENT

Grosul investițiilor în acest domeniu vine din partea administrațiilor publice, acestea având ponderea de 54,1% din total. Investițiile producătorilor nespecializați reprezintă 31% din total, iar cele ale producătorilor specializați reprezintă 14,5%.

Cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului apar, în cazul producătorilor nespecializați, pentru producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă, pentru industria prelucrătoare și pentru captarea, tratarea și distribuția apei.

ADVERTISEMENT

În ceea ce privește investițiile, majoritatea banilor au mers către gestionarea apelor reziduale, cam 54,3% din total. Un sfert din investiții s-au dus către gestionarea deșeurilor, iar cam o zecime către protecția aerului înconjurător și a climei.

În ceea ce privește cheltuielile, însă, cel mai costisitor domeniu este cel al deșeurilor, care a înghițit 39% din totalul banilor cheltuiți în țară pentru protecția mediului, în 2020. Cam 21% din bani au mers către gestionarea apelor reziduale și ceva mai puțin, în jur de 20%, către protecția aerului înconjurător și a climei.

ADVERTISEMENT

România, probleme de mediu în toate privințele

Și totuși, este foarte posibil ca investițiile făcute în 2020, dar și în ceilalți ani, să nu fie suficiente pentru a combate problemele cu care se confruntă România.

Există numeroase probleme de mediu în țară și este greu de realizat un top al celor mai urgente situații care ar trebui rezolvate.

ADVERTISEMENT

Un studiu WWF realizat în urmă cu 10 ani indica faptul că poluarea și defrișarea pădurilor erau cele mai grave probleme de mediu resimțite de români.

La momentul respectiv, 8 din 10 români se declarau deranjați de poluarea aerului. De asemenea, 6 din 10 cetățeni erau îngrijorați de problema defrișărilor din pădurile țării.

Un deceniu mai târziu, țara se confruntă cu aceleași probleme, care dacă nu s-au acutizat între timp, au devenit cel puțin mai vizibile.

Poluarea Capitalei, la ordinea zilei iarna trecută

Nu puține au fost episoadele în care Bucureștiul a fost acoperit de un smog dens, iar ultima iarnă și primăvară au readus problema în atenția opiniei publice.

De aceste dăți, însă, au fost identificate și surse ale acestor poluări masive ale Capitalei – Nicușor Dan arăta că există ”arderi necontrolate” în jurul Capitalei, însă arunca o parte din vină, pe bună dreptate, și pe numărul mult prea mare de mașini din traficul bucureștean.

În cazul acestor arderi necontrolate a făcut mai multă lumină Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu. Comisarii instituției au descins de mai multe ori, la începutul lui 2021, în zonele din jurul Capitalei unde sunt arse tone de deșeuri pentru valorificarea metalelor.

Una dintre localitățile devenite notorii în urma acestor episoade de arderi este Sintești, după cum relata Berceanu,  poluarea fiind ”încurajată” și din Vidra sau Măgurele. La un moment dat, Garda de Mediu chiar a descins la Sintești, sprijinită de zeci de jandarmi și de polițiști.

Vidanje descărcate în râuri și gropi de gunoi toxice

Poluarea aerului nu e singura problemă în ceea ce privește mediul. Și apele sunt otrăvite în mod constant; în mai 2020, Lacul Băneasca era otrăvit cu o substanță de culoare neagră.

Garda de Mediu a descoperit, tot în 2021, că zeci de vidanje deversau deșeuri umane direct în râul Ciorogârla. Alte deversări similare de reziduuri extrem de nocive aveau loc direct în Lacul Morii. La momentul respectiv, Octavian Berceanu însuși identificase o conductă prin care se scurgeau în lac tone de apă toxică.

Gropile de gunoi sunt o altă problemă spinoasă din România în ceea ce privește protecția mediului. Sunt și aici numeroase episoade ajunse în centrul atenției din cauza adevăratelor dezastre ecologice produse în astfel de zone.

Cel mai cunoscut exemplu este cel al gropii de gunoi de la Pata Rât, din apropierea Cluj-Napocăi. Satul din apropierea infamei gropi, Pata, este o comunitate de aproximativ 1.500 de rromi, care este mai degrabă un ghetou.

Nu este singura zonă cu probleme, însă. FANATIK a relatat în repetate rânduri, aici, aici, aici și aici, despre situația gropii de gunoi Glina, pentru care se fac încercări repetate de redeschidere, în ciuda protestelor masive ale populației ce trăiește în imediata apropiere a acestui focar.

Defrișările, problema pentru care unii au plătit cu viața

Dincolo de aceste probleme legate de mediul înconjurător, se remarcă în mod deosebit situația defrișărilor ilegale din pădurile țării.

Interesele din industria lemnului tăiat ilegal sunt mult mai mari decât în cazul altor ramuri de afaceri necurate, iar cea mai bună mărturie în această privință o reprezintă atacurile îndreptate împotriva celor ce încearcă să demaște situația, despre care FANATIK a scris aici.

Nu este vorba despre atacuri verbale, ci despre reale atacuri fizice, mai mulți activiști de mediu fiind bătuți, de-a lungul timpului, de tăietorii de lemne.

Și unii pădurari care au încercat să se impună în fața celor ce defrișează zone întregi de pădure au pățit-o. Unul dintre ei a fost bătut în propria curte, în vreme ce alții au fost mai ghinioniști și au fost chiar uciși pentru că își făceau datoria. În urmă cu cinci ani, Klaus Iohannis promulga legea prin care defrișările erau asimilate amenințărilor la siguranța națională. Asta, însă, nu i-a descurajat pe cei ce taie în continuare arbori.

Statul se confruntă în continuare cu probleme grave în ceea ce privește poluarea și pare că nu poate lua măsuri concrete împotriva celor ce comit abateri grave de la normele de protecție a mediului.

ADVERTISEMENT