Câți bani fac zonele libere din vămile României. Regia cu cele mai mari pierderi, condusă de un consilier liberal. Ce rezultate au cele administrate de oamenii PSD

România are șase zone libere, Sulina, Brăila, Galați, Giurgiu, Curtici-Arad și cea din Portul Constanța (Constanța Sud, Midia, Basarabi), toate create sau reînviate (Brăila, Galați și Sulina) după anul 1990 la inițiativa deputatului de Arad, Aristide Nelu Dragomir (FSN), celebru în anii 1990 pentru că l-ar fi umplut de sânge pe Corneliu Vadim Tudor, după o bătaie pe holurile Parlamentului. Zonele libere sunt suprafețele din teritoriul vamal al unui stat exceptate de la regimul său vamal, unde nu se percep taxe vamale de import, dar și cu o politică fiscal specială. Menite a valorica anumite căi de transport, ele joacă un rol important în logistica companiilor exportatoare, care practic sunt scutite de plata taxelor vamale până la introducerea mărfurilor pe piața internă. Spre exemplu, mărfurile din afara UE pot fi depozitate în aceste zone fără plata taxelor vamale.

Zona liberă Constanța, înghițită de Administrația Portului

Săptămâna trecută Guvernul României a adoptat o hotărâre privind extinderea zonei libere din Portul Constanța în zona Midia cu încă 770 de hectare. Decizia vine în contextul în care, odată cu Războiul din Ucraina, autoritățile de la București au investit sume uriașe în dezvoltarea Portului Constanța pentru creșterea capacității de gestionarea a mărfurilor, măsura având scopul de atragere a investițiilor directe. De remarcat este faptul că autoritățile române au încercat încă din anul 2012 să extindă zona liberă a Portului Constanța în zona Midia, fără a adopta în final aceste hotărâri. Cel mai recent, o astfel de hotărâre a fost elaborată în 2019, de către Guvernul Dăncilă.

Totuși, Zona Liberă Constanța este singura din cele șase zone libere din România despre care nu avem informații financiare. Asta pentru că, începând cu anul 2004, a trecut în administrația Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, companie unde acționar principal este statul român, prin Ministerul Transporturilor, care deține 80% din acțiuni (restul fiind deținute de Fondul Proprietatea). Această companie nu are o gestiune separată a veniturilor și cheltuielilor din zona liberă, după cum avea să o arate și un raport de audit al Curții de Conturi din anul 2007.

Per total, compania care administrează Portul Constanța se află astăzi în cea mai bună situație financiară din istorie, cu o cifră de afaceri de 545 milioane lei în anul 2023, și cu un buget pe anul 2024 estimat să treacă de 630 milioane lei. Profitul înregistrat anul trecut a fost de 195 de milioane, în creștere de la 114, iar datoriile companiei se află în continuă scădere în ultimii ani, ajungând la circa 148 milioane. Pentru anul 2024, în bugetul de venituri și cheltuieli datoriile companiei sunt estimate să ajungă la 88 de milioane, cu un profit brut de 160 milioane lei. În anul 2023, traficul total de mărfuri prin portul Constanța a fost de 92,6 milioane tone, aproape dublu față de anul 2015, când erau înregistrate doar 56 de milioane tone.

Digi24.ro

Cine este Bogdan Peșchir, programatorul care a făcut donații de peste un milion de euro în campania lui Călin Georgescu

Conducerea companiei este asigurată de directorul Florin Vizan, numit în 2022 cu susținerea PSD, iar președintele Consiliului de Administrație este Adrian Daniel Găvruța, despre care presa a scris că este un fost coleg de facultate al ministrului Grindeanu.

Zona liberă Curtici, condusă de un fost polițist

Regia Autonomă „Administrația Zonei Libere Curtici-Arad” este condusă de către directorul general Ioan Dascălu, numit și el tot în anul 2022, însă, de facto, acesta se află la conducerea zonei libere din septembrie 2021, perioadă în care a fost director general provizoriu. Fără apartenență politică, acesta are o lungă carieră în MAI, fiind anterior directorul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor. Are o carieră de peste două decenii în Poliție, conducând atât IPJ Arad cât și IPJ Timiș, iar între 2010 și 2012 a ocupat funcția de secretar de stat în minister.

Consiliul de Administrație este condus de către Andrei Ando, fost jurnalist la publicații naționale precum Libertatea sau Jurnalul Național, sau corespondent pentru cei de la Adevărul, din anul 2015 devine asistent universitar la Universitatea Aurel Vlaicu iar din anul următor director executiv în cadrul Consiliului Județean Arad. Se află la conducerea administrativă a RA Zona Liberă Curtici din septembrie 2021. Cu două doctorate, în filologie și istorie, acesta nu este membru vreunui partid politic. A fost asociat și administrator în alte patru firme din mass-media, toate radiate în prezent.

De altfel, dintre ceilalți șase administratori ai regiei, trei sunt oameni de afaceri fără apartenență politică, un altul este un director de la direcția de taxe a primăriei, și doar unul este oficial membru al unui partid (UDMR), iar un altul, avocata Luminița Vali Stanoiov, jurist la primăria Curtici este căsătorită cu viceprimarul liberal al localității Pecica.

Digisport.ro

Adevăratul motiv din spatele ”răsturnării umilitoare de situație” pentru Vladimir Putin

În ceea ce privește situația financiară a regiei, în 2023, Zona Liberă Curtici a avut o cifră de afaceri de 3 milioane lei, realizând un profit de 255.000 lei, și cu datorii declarate de 800.000 lei. Rezultatul financiar pozitiv de anul trecut a venit după un an precedent în care fuseseră înregistrate pierderi de 249.000 lei. Suma este egală cu cheltuiala totală cu indemnizațiile administratorilor regiei pe întreg anul 2023.

Istoric vorbind, profitul realizat de zona liberă din Arad este la cele mai mici cote. Sub pragul de 300.000 lei nu a mai fost decât în anul 2008, urcând apoi la peste nu milion de lei. În anul 2021, în plină pandemie, regia avea un profit de 635.000 lei.

Zona liberă Brăila, condusă de un om de afaceri

Regia Autonomă Zona Liberă Brăila este condusă din anul 2019 de către directorul general, Ionel Duma, un om de afaceri local, cu două firme în domeniul turismului. Acesta avea să ajungă la conducerea regiei mai mult din noroc. Inițial, acesta se clasase pe locul secund la concursul pentru poziția de director general, în urma PSD-istului Mircea Florin. Acesta avea să ajungă deputat după demisia lui Mihai Tudose, ales europarlamentar în anul 2019, fiind astfel nevoit să demisioneze de la conducerea Zonei Libere.

„Ionel Duma provine din mediul privat, are două societăți cu activitate în domeniul turismului. Nu este membru al niciunui partid, din ceea ce știu eu, este o persoană tânără, cu studii superioare, vine exclusiv din mediul privat, este prima oară când lucrează în zona publică”, declara primarul Brăilei în iulie 2019.

În anul 2019, Zona Liberă Brăila înregistra un profit de 530.000 lei, la o cifră de afaceri de 4,2 milioane lei, cu datorii de 1,19 milioane. Patru ani mai târziu, în anul 2023, cifra de afaceri a Regiei a ajuns la 5,9 milioane lei, un profit de 1,6 milioane și datorii de 574.000 lei.

În ceea ce privește conducerea administrativă a regiei, din cei patru membri ai CA-ului, doi sunt membri PSD. Printre aceștia se numără și președintele consiliului, Eugen Iacomi, aflat în această funcție începând cu anul 2013. Este pensionar din MAI, a fost ofițer de jandarmerie, apoi ofițer de poliție la IPJ Brăila, făcând parte și din corpul de control al ministrului de interne. Din 2015 lucrează ca expert economist la Serviciul Județean de Metrologie Legală Brăila. A fost asociat și administrator al unei firme ce producea obiecte din metal, Antifoc SRL, firmă radiată din 2018.

Ca președinte al CA-ului regiei din Brăila a încasat o sumă de 25.000 lei în anul 2023, aproape o treime din pensia de la MAI de 72.000 lei.

Zona liberă Galați, condusă de un lider PSD

Regia Autonomă Administrația Zonei Libere Galați este condusă din anul 2022 de tânărul în vârstă de 30 de ani, Cătălin Cojocaru. Acesta a fost numit în funcția de director general din aprilie 2022 și este prima sa funcție importantă de conducere în carieră. După terminarea facultății, este licențiat în Drept, este angajat consilie juridic în Primăria Galați, poziție din care este numit administrator al societății Gospodărie Urbană SRL timp de 6 luni în 2021 și în consiliul de administrație al unei grădinițe din oraș, începând cu noiembrie 2016.

Cu această experiență, în decembrie 2021, potrivit CV-ului său, ajunge director general al Zonei Libere Galați. Tânărul Cătălin Cojocaru este astăzi vicepreședinte al organizației PSD Galați și președintele organizației de tineret. Indemnizația sa lunară brută este de 18.350 lei, plus o componentă variabilă. Anul trecut, venitul încasat de la regia autonomă a fost de 131.000 lei, acesta completându-și veniturile cu alți 13.000 lei, din pariuri sportive.

Președintele Consiliului de Administrație este Cristian Udriș, om de afaceri din Galați care în 2018 a fost numit la conducerea Industrial Parc Srl Galați, o altă firmă a primăriei cu datorii de peste 2,5 milioane lei care abia anul trecut a reușit să ajungă pe profit. Presa locală a scris că numirea acestuia s-a făcut cu susținerea social-democraților. Toți administratorii regiei sunt numiți provizoriu.

În ceea ce privește datele financiare ale Zonei Libere Galați, anul 2023 a fost cel mai bun an din istorie, cu un profit declarat de 1,4 milioane lei. Regia a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 6 milioane lei, având însă datorii declarate de 4,7 milioane lei, după ce în 2022, creanțele ei erau de doar 1,4 milioane. În ceea ce privește creșterea cifrei de afaceri a regiei, în anul 2014, aceasta era de doar 2,2 milioane lei.

Zona liberă Sulina, pierderi uriașe în ultimii ani

RA Administrația Zonei Libere Sulina a avut anul trecut unul dintre cei mai slabi ani din istorie, din punct de vedere financiar. Cu pierderi de peste 300.000 lei, regia a declarat datorii uriașe de 5,5 milioane lei, cele mai mari din istorie. De altfel, suma este dublul cifrei de afaceri înregistrată de 2,7 milioane lei. De altfel, în ultimii trei ani regia a mers doar pe pierdere, în 2021 pierderile fiind de peste un milion de lei.

Lucrurile nu au mers întotdeauna așa, în anii 2018 și 2019 profitul regiei a fost de aproape un milion de lei în total. Au fost primii ani după ce noul director general al companiei Dragoș Ioniță era numit cu un an înainte. Potrivit CV-ului său, acesta a absolvit ASE-ul la vârsta de 33 de ani, și a condus până în anul 2014 propria firmă de turism, Briopan SRL. Din acel an firma își înceta practic activitatea economică, cu cifră de afaceri zero și datorii de peste 900.000 lei. După acel an a lucrat ca administrator la o pensiune turistică, o altă firmă a familiei, de această dată cu mai mult succes. Firma avea anul trecut o cifră de afaceri de 1,6 milioane lei și un profit de 275.000 lei. De altfel, soția sa a încasat anul trecut 377.000 lei din dividendele de la această firmă.

Din septembrie 2017 Dragoș Ioniță, membru PSD este numit la conducerea Zonei Libere Sulina de către Consiliul Județean Tulcea, instituție controlată tot de către social-democrați. De altfel, trei din cei cinci administratori ai Regiei, inclusiv președintele CA-ului, sunt membri PSD. Președintele CA-ului este Nicușor Condrat, administrator al regiei din anul 2009, și al cărui CA l-a condus începând cu anul 2012.

În februarie 2024 Consiliul de Administrație a aprobat cererea directorului general de majorare a indemnizației sale, acesta din urmă ajungând la un salariu lunar de 21.000 lei. Anul trecut, RA Zona Liberă Sulina a primit o subvenție de aproape 9 milioane lei din partea Consiliului Județean. Pentru anul în curs bugetul Zonei Libere Sulina este prevăzut să ajungă la suma de 117 milioane lei, cu 113 milioane investiții din fonduri europene, programul marilor investiții POIM, și alte 9 milioane de la Consiliul Județean Tulcea.

Zona liberă Giurgiu, condusă de un liberal cu afaceri în construcții

Ultima dintre cele șase zone libere ale României este cea din Giurgiu. Administrația Zonei Libere Giurgiu a înregistrat la nivelul anului 2023 cele mai mari pierderi dintre toate cele șase zone. Concret, anul trecut, compania a avut pierderi de 800.000 lei, în ușoară scădere de la pierderile de 818.000 lei din 2022. Datoriile companiei, cu o cifră de afaceri de nouă milioane de lei, sunt de peste 3,4 milioane. Regia a fost pe profit până în 2021.

Directorul general al regiei, începând din august 2023, cu un mandat prelungit până în iulie 2024, este Gheorghiță Stelian Pălălău (foto), consilier local la Giurgiu ales pe listele ProRomânia în 2020, și reales acum, la alegerile locale din luna iunie, pe listele PNL. Licențiat în Drept la Dimitrie Cantemir, acesta a lucrat la o firmă de asigurări și la reprezentanța din Giurgiu a Romextera Bank, unde după doar un an ajunge director al sucursalei, funcție în care stă doi ani, între 2008 și 2010. În anul 2012 este ales consilier județean pe listele PP-DD, însă după doi ani trece la PSD, presa locală scriind că a fost vorba de o revenire la PSD, acesta fiind fostul președinte al organizației de tineret a PSD din județ.

Potrivit CV-ului său, în anul următor ajunge director al firmei primăriei Giurgiu Servicii Locale, unde este și președintele Consiliul de Administrație. În anul 2017 este revocat din funcțiile avute în firmele locale, Giurgiu Servicii Locale și Pază Publică Giurgiu SA, însă se angajează la Parlament expert la cabinetul unui parlamentar. În anul 2018 este angajat în cadrul MAE consilier de gradul II la cabinetul unui secretar de stat.

Gheorghiță Stelian Pălălău este acționar la firma de construcții interioare, Decor Euro Construct SRL, unde deține 40% din capitalul social. În anul 2022 firma îi aducea un venit de aproape 180.000 lei din dividende.

Începând cu anul 2018 firma a beneficiat de zeci de contracte publice, vârful fiind atins în anul 2021, când totalul acestora a depășit 500.000 lei. Printre contractele publice obținute prin achiziție directă se numără și cel încheiat cu Autoritatea Navală Română în valoare de 50.000 euro pentru modernizarea Căpiteniei Zonale Giurgiu. Anul trecut Administrația Zonei Libere Giurgiu a făcut mai multe achiziții directe chiar de la Decor Euro Construct, însă e vorba de mici achiziții a unor materiale de construcție în valoare de câteva sute de lei.

La începutul anului curent, Gheorghe Pălălău declara că Zona Liberă Giurgiu are nevoie de un ajutor de la stat de 700.000 lei doar pentru a supraviețui. „Măsurile  de redresare sunt greu de identificat de a relansa Zona Libera, întrucât banii nu se pot aduce peste noapte  Am încercat să reduc cheltuielile, lună de lună, reușind  să economisim în jur de 100  de mii de lei, atât din salarii cât și din cheltuielile  care nu erau absolut necesare”, declara acesta pentru presa locală. Într-o altă declarație, acesta a negat că numirea sa la conducerea ZL Giurgiu are vreo legătură cu PNL-ul, susținând că „nu are nicio calitate în acest partid”.

Consiliul de Administrație al Zonei Libere Giurgiu, unde toți administratorii sunt numiți provizoriu cu mandatele prelungite din 5 în 5 luni, este Vasile Moise. Acesta este fost polițist, cu o carieră ce a început în anul 1982, ca șef-arest la Poliția din Bolintin Vale, ajungând până la funcția de adjunct al șefului IPJ Giurgiu (2014-2016). După pensionare ajunge consilier al managerului Electrica SA (2019-2020), Servicii Energetice Muntenia (2020) și consultant la Cancelaria Prefectului județului Giurgiu.