Câți bani înghit instituțiile pe care Ciprian Ciucu a vrut să le desființeze, dar pe care Consiliul General le-a păstrat

Consiliul General s-a întrunit, joi, într-o ședință în care figurau pe ordinea de zi mai multe proiecte privind încetarea activității unor instituții din subordinea municipalității, precum și lichidarea Companiei Municipale Imobiliara București. Două dintre proiecte au fost aprobate, cel privind încetarea activității Centrului pentru Seniori și lichidarea Companiei Imobiliara.

În schimb, au fost respinse încetarea activității Centrului Expo Arte, a Centrului pentru Tineret şi a Centrului Cultural Lumina. Primarul general Ciprian Ciucu a forțat un vot în Consiliul General, deși grupul consilierilor PSD ceruse scoaterea proiectelor de pe ordinea de zi, indiciu că s-ar putea opune dacă se ajunge la vot care, la final, nu i-a fost favorabil primarului.

„Este vorba, în special, despre desființarea unor instituții fără activitate, ținute pe perfuzii bugetare și care doar acumulează datorii din banii dumneavostră. Acestea trebuiau închise de aproximativ doi ani, chiar la recomandarea Curții de Conturi. Legea spune clar: toate instituțiile sub 50 de angajați trebuie închise/preluate în organigrama altor instituții. Sunt institutii care au cate unul, câte trei, câte cinci angajați. Acestea, pe care le-am propus spre desființare azi, au acumulat în total, anul trecut, datorii de cca. 7,7 milioane de lei. Vor continua să acumuleze datorii iar datoriile vor fi și mai mari”, a scris Ciucu pe Facebook, după ce proiectele au fost respinse.

Jumătate de buget, pe salarii

Potrivit unuia dintre proiecte, personalul (11 posturi) și activitatea Centrului Cultural Expo Arte urmau să fie preluate de către ARCUB. În 2025, Centrul a avut un buget de 1.661.000 de lei, toți provenind din subvenții. Din această sumă, mai bine de jumătate – 861.000 de lei – a mers către cheltuielile de personal.  Astfel, directorul are un salariu de bază brut de 18.652 de lei, iar contabilul-șef  de 15.242 lei.

Digi24.ro

Militarii NATO, învinși de ucraineni. Un exercițiu a arătat cum o echipă mică de operatori de drone a câștigat în fața aliaților

În ce privește Centrul Cultural Lumina, desființarea acestuia era preconizată încă din 2023 de către fostul primar general Nicușor Dan, care propunea într-un referat și concedierea angajaților, invocând faptul că în București există deja 14 teatre. În schimb, Ciprian Ciucu a cerut în Consiliul General ca cei 15 angajați ai centrului să fie preluați de către CREART, o altă instituție din subordinea primăriei cu un obiect similar de activitate.

Digisport.ro

Kremlinul a pus ”tunurile” pe juriu, după decizia care i-a ”ucis” visul Rusiei: ”Soția mea a spus”

Bugetul Centrului Lumina a fost, anul trecut, de 2.795.000 de lei, însă ponderea cheltuielilor de personal era mai mică decât la Expo Arte, de numai 683.000 de lei. De asemenea, în buget au fost incluse și venituri proprii de 200.000 de lei, venituri proprii care erau inexistente la Expo Arte. În schimbul, bugetul Centrului Lumina a fost grevat de o sumă consistentă pentru chirii, de 800.000 de lei, mai bine de un sfert din banii disponibili. Este vorba de un sediu aflat în Sema Park.

Chirie de 900.000 de lei pe an

Centrul pentru Tineret a avut la începutul anului trecut un buget „pe datorie”, cu cheltuieli prevăzute inițial de 3.193.000 de lei și venituri zero, însă până la finalul anului Primăria Generală a alocat peste 3,5 milioane de lei acestei instituții.

Suma de 1.240.000 era prevăzută pentru cheltuielile de personal, adică mai bine de o treime. Cei doi directori au salariul de bază brut fixat la 18.720 de lei, numărul total de posturi fiind de 36. În plus, alți 900.000 de lei erau alocați pentru plata chiriei.

Toate aceste instituții vor funcționa în continuare în urma votului de respingere din Consiliul General. Viceprimarul Adrian Vigheciu (PSD) a motivat opoziția consilierilor social-democrați prin faptul că schimbările propuse de Ciuc sunt pur formale, fiind nevoie de o reformă substanțială a instituțiilor de cultură din Capitală.

„Cât timp ne ia să facem o reformă de substanță pe zona culturală, în care toţi ştim despre ceea ce vorbim? Două luni, trei luni? Foarte bine! Dacă s-au amânat lucrurile doi ani, putem să mai avem răbdare două luni, ca să facem lucrurile dintr-o dată, aşa cum trebuie”, a spus Vigheciu.