News

Câți bani plătește statul român pentru solurile contaminate de OMV Petrom. Compania a fost amendată pentru poluare

Compania OMV Petrom, unde statul român deține aproape 21% din acțiuni, direcționează sume uriașe din bani publici pentru decontaminarea solurilor.
30.01.2023 | 09:33
Cati bani plateste statul roman pentru solurile contaminate de OMV Petrom Compania a fost amendata pentru poluare
Câți bani plătește statul român pentru solurile contaminate de OMV Petrom Foto: Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

OMV Petrom exploatează în România rezerve de petrol și gaze, explorează potențiale noi zăcăminte, produce electricitate prin intermediul centralei de la Brazi, procesează țiței la rafinăria Petrobrazi și operează o rețea de aproape 800 de benzinării în România, Moldova, Serbia și Bulgaria. Compania austriacă OMV Aktiengesellschaft deține 51,157 % din acțiuni, statul român are 20,698%, prin Ministerul Energiei, iar restul de 28,145% este deținut de persoane fizice și juridice.

Ultimul contract semnat de OMV Petrom este de peste 62 milioane euro

În România, OMV Petrom exploatează 193 de zăcăminte, are peste șapte mii de sonde de producție, peste o mie de facilități și 13.000 de kilometri de conducte. Compania are numai puțin de șase depozite de carburanți, la Bacău, Cluj, Arad, Jilava, Brazi și Ișalnița, care au o capacitate cumulată de 119.000 metri cubi, ceea ce reprezintă echivalentul a aproape două milioane de plinuri auto. „Activitățile noastre generează deșeuri solide și lichide, incluzând deșeuri periculoase, precum șlamul petrolier, substanțele chimice uzate, catalizatorii uzați, sol contaminat și deșeuri din demolări”, se scrie pe site-ul OMV Petrom.

ADVERTISEMENT

Conform aceleiași surse, OMV Petrom a generat, în 2020, 537.855 tone de deșeuri totale. “Am valorificat (deviat de la eliminare prin reciclare, recuperare și pregătire pentru utilizare) 77% din totalul deșeurilor ge­nerate pe tot parcursul anului. Cantitățile totale de deșeuri acoperă atât deșeurile de producție, cât și deșeurile din proiecte spe­cifice.Cantitățile de deșeuri periculoase s-au ridicat la 379.855 tone și au inclus în principal sol provenit din abandonul sondelor și al instalațiilor și nămolul de la rezervoare, în timp ce deșeurile nepericuloase includeau fier vechi și beton curat din activități de dezafectare”, se mai menționează pe site.

Pe 23 decembrie 2022, OMV Petrom a parafat, conform datelor de pe platforma achizițiilor publice e-licitatie.ro, consultată de FANATIK, un contract pentru „Servicii de Operare a Stațiilor de bioremediere, a Platformelor de stocare temporară și a Depozitului final ale OMV Petrom – 3 Loturi”, valoarea acestuia fiind de 308.448.000 lei, adică aproximativ 62,3 milioane euro. Codul principal al achiziției este încadrat la „Servicii privind solurile contaminate”.

ADVERTISEMENT

Pentru Lotul 1 (Stația de bioremediere și Platforma de stocare temporară Ianca și Stația de bioremediere și Depozitul final Smârdan – 600.000 tone sol contaminat) s-au plătit 121.320.000 lei, pentru lotul 2 (Stațiile de bioremediere Băicoi și Caragiale și Platforma de stocare temporară Pascov – 960.000 tone sol contaminat) s-au achitat 152.316.000 lei, iar pentru lotul 3 (Stația de bioremediere Runcu și Platforma de stocare temporară Runcu – 120.000 tone sol contaminat) s-au plătit 34.812.000 lei.

La finalul lui 2021 s-au plătit 14 milioane de euro pentru solurile contaminate

Pe 2 noiembrie 2022, OMV Petrom SA a postat un anunț de participare pentru inițierea achiziției publice numită „Execuția lucrărilor de curățare, remediere sol/subsol și reconstrucție ecologică pentru amplasamente aparținând OMV Petrom S.A – 9 Loturi”, valoarea totală estimată a contractului fiind de 29.643.385,231 lei. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost stabilit pentru 9 ianuarie 2023.

ADVERTISEMENT

Cele nouă loturi sunt Parc Săcel, depozitele de produse petroliere de la Giurgiu Export, Măcin, Reșița, Parc 5 Oprișenești, Stația de compresoare Slamnești, Parc 54 Balaria, Parc 1199 Valea Arinilor și Parc de separatoare 28 Ciurești. Deocamdată, nu sunt date despre câte tone de sol contaminat sunt pentru fiecare lot în parte, dar nici date care să arate că s-a semnat contractul.

Pentru fiecare lot se specifică faptul că se efectuează „lucrări de decontaminare a solului”, „lucrări de excavare”, „lucrări de terasament” și „curățarea și tratarea solului”. Cu aproape un an în urmă, în noiembrie și decembrie 2021, OMV Petrom SA a parafat un contract asemănător. Conform datelor de pe platforma achizițiilor publice, consultate de FANATIK, s-au plătit 69.022.880 lei (aproximativ 14 milioane de euro) pentru „Servicii de Operare a Stațiilor de bioremediere, a Platformelor de stocare temporară și a Depozitului final ale OMV Petrom – 3 Loturi”.

ADVERTISEMENT

În documente se menționează despre aproape 3 milioane de tone de sol contaminat

Lotul 1, numit Zona de producție Moldova și Muntenia, se referă la 440.000 de tone de sol contaminat, lotul 2 (Zonele de producție Oltenia, Muntenia Vest și Moesia) e format din 672.000 tone sol contaminat, iar lotul 3 (Zona de Producție Crișana) este format din 176.000 tone sol contaminat. Un rezumat al acestor achiziții publice arată că este vorba despre 2.968.000 tone de sol contaminat pentru care s-au plătit  377.470.880 lei, fără a socoti achiziția demarată recent, unde nu se menționează cantitățile de sol contaminat.

Dacă o adăugăm și pe aceasta, reiese că s-au plătit 407.114.265,21 lei din bani publici pentru solurile contaminate de OMV Petrom, adică aproximativ 82,3 milioane de euro.  În 2019, OMV Petrom a fost amendat de Garda de Mediu cu 60.000 de lei pentru o contaminare cu hidrocarburi în Rezervația Biosferei Deltei Dunării, în apropiere de plaja Vadu-Corbu. S-a descoperit că sursa poluării a fost conducta care unește cele cinci platforme de extracție de petrol și gaze din largul Mării Negre cu țărmul.

În anii trecuți, în presă s-a relatat că OMV Petrom a poluat râurile Cotmeanca (județul Argeș) și Dâmbovița, prin deversări din conducte petrolifere, amenzile date de Garda de Mediu fiind de ordinul sutelor de mii de lei. În 2018, s-a relatat că localnicii din comuna Merișani (județul Argeș) se judecau cu compania pentru că nu primiseră despăgubiri pentru terenurile pe sub care trec țevile de țiței, reclamând faptul că scurgerile poluează pământul și ajung în fântâni.

ADVERTISEMENT