Câți bani plătim pentru mâncarea specialilor. Pierderile uriașe de la bufetele instituțiilor de stat, acoperite de cetățeni

Peste zece milioane de lei reprezintă suma pe care bufetele gestionate de către Protocolul Statului au înregistrat-o în anul precedent. Mai exact, RA-APPS are în gestiune cinci bufete, dintre care trei sunt situate la sediile unor autorități centrale, iar instituția recunoaște că practică adaosuri comerciale care nu-i permit să-și acopere costurile.

Bani pentru mâncarea „specialilor”

Potrivit Raportului de activitate pe anul 2024, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) are în gestiune cinci unități de alimentație publică. Unul dintre acestea este în sediul central al instituției, iar un altul la fosta „casă Ceaușescu” din Primăverii, transformată în muzeu acum. Alte trei bufete sunt în cadrul Palatului Victoria, sediul Guvernului, la DNA și la Curtea de Conturi.

Potrivit documentului citat, în anul precedent cele cinci bufete au avut cheltuieli de 41,61 milioane lei și venituri de doar 29,18 milioane. Au rezultat astfel pierderi de 12,43 milioane lei, o gaură care se regăsește în bugetul RA-APPS (care a fost pe plus în 2024 cu un profit de circa 15 milioane lei).

În bilanțul pe anul precedent, RA-APPS justifică pierderile înregistrate de aceste bufete invocând o dată, numărul limitat de cumpărători și apoi, faptul că practică adaosuri comerciale ce nu permit acoperirea costurilor.

Digi24.ro

Ucraina va cere 20 de miliarde de dolari de la aliați înainte de summitul NATO: „Vrem ca Rusia să ardă și mai tare”

„Majoritatea unităților de alimentație publică (bufetele din cadrul Palatului Victoria, DNA, Curtea de Conturi, Sediu și Bufet P-50 își desfășoară activitatea în regim de circuit închis având un număr limitat de cumpărători. Adaosurile comerciale practicate la aceste bufete nu permit recuperarea tuturor cheltuielilor datorită fluctuației constante al personalului cumpărător”, se arată în raportul de activitate al instituției pe anul 2024.

Digisport.ro

Apariție rară: Consuelo Matos, lângă Adrian Mutu și actuala lui soție! Cum arată fosta parteneră a ”Briliantului” la 53 de ani

Prânzul „specialilor”, acoperit de contribuabilii români

Aceleași argumente le găsim și în rapoartele mai vechi ale instituției. Spre exemplu, în raportul de pe anul 2021, apar exact aceleași două propoziții pentru a justifica rezultatele slabe ale bufetelor de stat. Pierderile din acel an erau de 10,69 milioane lei. În alte rapoarte mai vechi apar invocate alte justificări. Spre exemplu, în anul 2018 este invocată concurența din domeniul alimentației publice.

„Obține venituri și din activitatea desfășurată în bufetele special organizate în instituții mari, gen: Palatul Victoria, Curtea de conturi. Deoarece activitatea principală este de alimentație publică și ținând cont de concurența în acest domeniu, sucursala nu obține venituri care să acopere cheltuielile”, se arată în raportul instituției pe anul 2018.

Practic, în condițiile în care RA-APPS este o regie autonomă – se finanțează din propriile resurse, aceste pierderi au fost suportate de către contribuabilii români. Mai mult, din raportul instituției vedem că cei mai mulți bani au venit din emiterea de permise și certificate, un serviciu public ce a generat venituri de 139 milioane și un profit de 48 de milioane lei.

Practic, veniturile din emiterea permiselor și certificatelor, alături de vânzarea imobililor din patrimoniul statului sau închirierea acestora, reprezintă singurele activități ale Regiei care au generat profit. Astfel, RA-APPS își permite să practice adaosuri comerciale minime la aceste bufete, în condițiile în care poate acoperi costurile din alte surse.

Regia mai pierde bani din activitatea turistică, circa 14 milioane lei, dar și din contractul cu Administrația Prezidențială, peste 1,6 milioane lei.

Cine beneficiază de prețurile de la bufetele de stat

Dincolo de cele două bufete care țin strict de RA-APPS, instituția precizează că mai gestionează alte trei bufete. Unul la Guvern, un altul la DNA și al treilea la Curtea de Conturi. Vorbim, cel puțin în cazul DNA și Curtea de Conturi, de două instituții din administrația centrală unde angajații au printre cele mai mari salarii. În plus, ambele intră la categoria „pensii speciale”.

Grila de salarizare din DNA, pentru luna martie a acestui an, arată că salariile de bază în instituție variază de la 33.713, pentru procurorul șef, până la 26.753 lei, consilier juridic. La aceste sume se adaugă și sporurile, care variază de la 10.000 lei până la 7.900 lei.

La Curtea de Conturi, președintele instituției are un salariu de bază de aproape 24.000 lei, însă în cazul secretarului general, suma depășește pragul de 34.000 lei. Aici, sporurile maxime în cadrul instituției pot depăși suma de 12.000 lei.