News

Câți bani primesc pentru mâncare pușcăriașii, militarii și bătrânii din azile. Sumele acordate de la stat pentru hrană, distribuite pe criterii inechitabile

Statul român are un adevărat sistem prin care acordă bani pentru hrană unor categorii socio-profesionale, însă sistemul este lipsit de orice logică.
22.02.2023 | 15:47
Cati bani primesc pentru mancare puscariasii militarii si batranii din azile Sumele acordate de la stat pentru hrana distribuite pe criterii inechitabile
Cuantumul sumei pentru mâncare variază între categoriile profesionale. Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

O analiză a modului în care sunt stabilite normele de hrană și alocațiile de hrană arată că, după mintea decidenților politici, un marinar mănâncă de aproape două ori mai mult decât un militar sau polițist care, la rândul lor, au stomacul mai mare decât un bolnav internat în spital. Cei mai mai oropsiți sunt pușcăriașii care, în anumite cazuri, trebuie să se mulțumească cu mâncare în valoare de numai 7,6 lei pe zi.

Haos și inechități în sistemul bugetar

Există două modalități principale prin care statul dă bani pentru hrană. Prima este alocația de hrană care este stabilită pentru persoanele care se află în situații speciale, fiind necesară asigurarea a trei mese în fiecare zi. Este vorba de pacienții din spitale, persoanele internate în azilurile de bătrâni, deținuți, marinari. Astfel, Guvernul este obligat să stabilească un cuantum valoric zilnic al alimentelor folosite la prepararea mâncării.

ADVERTISEMENT

În al doilea rând, norma de hrană care se acordă unor categorii de bugetari este un venit de natură salarială, de ea beneficiind angajații MApN, MAI și serviciilor secrete. Este un mijloc de stimulare a acestor categorii de personal. Numai că spre deosebire de salariul de bază, această normă a fost majorată, repetat, doar pe hârtie, nivelul ei fiind înghețat prin acte normative succesive, prin așa-numitele „ordonanțe-trenuleț”, adoptate de guvernele succesive la sfârșit de an, prin care erau prorogate diverse măriri de salarii sau indemnizații.

Don 2019, și celorlalți bugetari li s-a acordat o „indemnizație de hrană”, însă nici acordarea acesteia nu s-a făcut potrivit metodologiei prevăzute inițial, care stipula indexarea ei în funcție de rata inflației. Astfel că întregul sistem este unul arbitrar și discriminatoriu, prin instituirea unui beneficiu suplimentar față de salariu, menit să stimuleze ocuparea posturilor în sectorul public, însă acest acordarea acestui beneficiu este limitată ulterior, fie pentru toată lumea, fie în mod întâmplător.

ADVERTISEMENT

Hrana pentru un scafandru, de 10 ori mai scumpă decât a unui deținut

Monitorul Oficial a publicat, marți, un ordin al ministrului de Justiție prin care a fost actualizată valoarea normei de hrană pentru deținuți, aceștia având parte, în mod evident, de cea mai proastă mâncare din toate categoriile menționate. Valorile minimă și maximă pentru mâncare zilnică a unui deținut obișnuit este 5,2, respectiv 7,6 lei. Pentru minori sau deținuții tineri, pragurile sunt de 7,39 și 9,82 lei. Dacă vor să mănânce ceva mai bine, deținuții sunt nevoiți să iasă la muncă, valoarea suplimentului la hrană în aceste cazuri putând ajunge și la 3 lei pe zi. Ordinul prevede și posibilitatea acordării de alte suplimente, precum în cazul diabeticilor insulino-dependenți (2,87 lei) sau deținuților cu tuberculoză sau SIDA 3,52 lei.

În spitale, alocația de hrană era de numai 11 lei pe zi până anul trecut, când a fost dublată la 22 de lei. Ulterior, Ministerul Sănătății a emis un ordin prin care se făcea încă o suplimentare, care este însă valabilă doar pentru anumite categorii de pacienți. Astfel, alocația este de 33 de lei pe zi în cazul bolnavilor de SIDA, tuberculoză, cancer, hepatită, diabet, lepră, precum și pentru pacienții cu arsuri. Calitatea alimentației din spitale variază însă întrucât legea dă dreptul ca unitățile care obțin finanțare suplimentară să poată da mese mai consistente pacienților.

ADVERTISEMENT

După majorarea alocației de hrană din spitale, un grup de parlamentari și-au dat seama că multe dintre persoanele aflate în grija statului vor primi doar jumătate din valoarea mâncării din spitale și au depus un proiect prin care valoarea alocației de hrană din centrele rezidențiale de asistență socială urma să fie aliniată celei din spitale, la 22 de lei. Beneficiari au fost bătrânii din azile, copii din case de tip familial, femeile din centrele de adăpost pentru victimele violenței domestice, precum și copiii cu cerințe educaționale speciale. Și aici există diferențe de la un centru rezidențial la altul întrucât consiliile județene în administrarea cărora se află pot aloca fonduri suplimentare pentru hrană. Astfel, dacă un bătrân se află într-un azil dintr-un județ mai înstărit poate spera la o masă consistentă. Dacă este într-un județ mai sărac, va trebui să se mulțumească cu cei 22 de lei asigurați de stat.

Mult mai mare este alocația de hrană de 56 de lei care se acordă pentru personalul de pe nave maritime, tancuri petroliere, de transport fluvial, platforme de foraj şi extracţie maritime, nave de pescuit maritime, nave fluviale, tancuri propulsate de bunkeraj, drăgi fluviale şi maritime etc. În cazul scafandrilor, alocația de hrană ajunge chiar la 60 de lei. Nivelul actual a fost stabilit în urma unei majorări făcute la mijlocul anului 2022, cam în aceeași perioadă în care a fost dublată alocația de hrană pentru spitale și centrele rezidențiale.

ADVERTISEMENT

Bugetarii, trași pe sfoară de politicieni

Situația este la fel de haotică și în cazurile în care banii acordați, cel puțin nominal, pentru hrană, sunt mai mult un beneficiu de natură salarială. În sistemul de apărare, ordine publică și siguranță național, personalul militarizat primește o normă de hrană care, teoretic, ar trebui să contribuie la atractivitatea acestei profesii. Polițiștii și militarii au avut parte de două majorări ale acesteia doar în 2022, norma ajungând la 45 de lei pe zi. Însă numai nominal, întrucât valoarea în plată este de 34 de lei, nivelul din 2019. La final de an, creșterea efectivă a normei de hrană a fost amânată. Situația este cu atât mai ciudată, cu cât personalul civil din MAI și MApN primește o normă de hrană ușor mai redusă decât personalul militarizat, de parcă epoleții ți-ar spori pofta de mâncare.

În 2019, a fost făcută o majorare mascată a salariilor bugetarilor prin introducerea indemnizației de hrană pentru toți angajații statului la nivel 347 lei pe lună, reprezentând a 12-a parte din două salarii minim brute pe țară. Indemnizația este supusă aceluiași regim al impozitării ca și salariul astfel că suma netă era de aproximativ 200 de lei. Teoretic, indemnizația de hrană trebuia să crească automat cu fiecare majorare a salariului minim brut, însă cuantumul ei a fost înghețat prin ordonanțele de urgență adoptate de guvern la final de an. Astfel că un beneficiu care a intrat în vigoare într-un an electoral, cu alegeri europarlamentare și prezidențiale, s-a dovedit doar praf în ochi pentru că guvernele ulterioare nu au mai avut bani să susțină acest efort

ADVERTISEMENT