Câţi bani trebuie să aloce România pentru digitalizare. Europa cere 6 miliarde, Guvernul alocase 0,7

Digitalizarea este una dintre priorităţile României, inclusă în programul de guvernare al Guvernului Cîţu, iar planul va fi pus în practică inclusiv cu fonduri europene, alocate special pentru acest lucru. Problema apare la nivelul fondurilor. Europa cere României să dedice 6 miliarde de euro, în timp ce Ministerul Fondurilor Europene înaintează 0,7 miliarde pe site-ul instituţiei.

Totul face parte din strategia europeană de redresare economică a statelor membre din cauza pandemiei de coronavirus. Fiecare ţară trebuie să transmită Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru a putea accesa bani din fondul de aproximativ 800 de miliarde de euro stabilit de UE, susţine Andreea Paul pentru inaco.ro .

România a trimis deja o primă formă a PNRR, în cursul anului trecut, în mandatul fostului guvern PNL, dar executivul european a transmis că trebuie revizuit şi îmbunătăţit. Printre punctele-cheie se află şi digitalizarea, căreia i-a fost atribuit un buget de 0,7 miliarde, de aproximativ 9 ori mai mic decât recomandările europene.

Europa cere României să aloce 6 miliarde pentru digitalizare

Concret, bugetul total alocat României pentru PNRR este de 30,4 miliarde de euro. Suma este împărţită în două: 13,7 miliarde sunt granturi, iar 16,6 miliarde de euro reprezintă credite cu dobândă preferenţială.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Anul trecut, a fost creată şi Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), o instituţie ce are ca scop transformarea digitală a societăţii româneşti, conform site-ului oficial. Pe înţelesul tuturor, se doreşte ca instituţiile publice să poată fi accesate online. „Vom înlocui cozile la ghişee cu servicii publice online“, spune ADR pe pagina proprie.

Andreea Paul susţine că din cei 30,4 miliarde, UE a cerut ca 20 de procente să fie alocate digitalizării, iar 37% pentru investiţii în contracararea schimbărilor climatice. PNRR-ul iniţial includea însă doar 1,4% pentru digitalizare, după cum se poate observa pe captura de pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene.

Comisia Europeană va controla cu stricteţe

Fiecare stat membru, deci şi România, trebuie să primească o aprobare din partea Comisiei Europene pentru PNRR. Mai mult decât atât, executivul continental va controla totul prin intermediul unui Comitet economic şi financiar, de două ori pe an.

Din acel comitet vor face parte reprezentanţi din ministerele de Finanţe şi băncile centrale din statele membre, iar aceştia vor avea posibilitatea să oprească finanţarea parţial. Este ceea ce a fost numită „frâna de mână“.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

Mai exact, dacă, pe parcursul auditului, un singur stat membru are dubii în ceea ce priveşte modul de implementare al unui PNRR în altă ţară, atunci se pot suspenda temporar finanţările europene. Amendamentul iniţial prevedea sistarea totală, dar Parlamentul European a impus reducerea bugetului respectiv cu până la 25%.

Cum se văd lucrurile din Guvern

Într-o prezentare a măsurilor aprobate în şedinţa de guvern din 20 ianuarie, vicepremierul Dan Barna şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au vorbit şi ei despre PNRR.

„Este important să actualizăm acest plan și să-l trimitem la Comisia Europeană și să obținem aprobarea, pentru că vorbim de o resursă de dezvoltare foarte importantă. (…) De capacitatea noastră de a crea mecanismele de folosire a acestei resurse depinde, de fapt, capacitatea de a ieși cât mai bine din criza generată de COVID și din efectele economice negative ale acesteia. (…) Vorbim de proiecte care vor fi și vor trebui realizate în următorii trei ani, nu vorbim de strategii fanteziste despre România peste 30 de ani, vorbim de investiții foarte concrete, foarte specifice.

Acele praguri, 37% pe investiții în ceea ce înseamnă mediu – schimbări climatice, 20% în ceea ce înseamnă digitalizare, care nu sunt mofturi sau decizii interne ale României; sunt praguri și limite europene pe care trebuie să le îndeplinim tocmai pentru a avea acces la această resursă. Bineînțeles, pentru noi prioritară este partea de infrastructură, sunt acele 3,4 – 3,5 miliarde de euro pe infrastructură rutieră“, a spus Dan Barna.

În completarea lui, Cristian Ghinea: „În februarie va fi votul final în Parlamentul European, dar suntem pregătiți să respectăm deja schimbările care au fost aduse la regulament. Două precizări foarte, foarte importante, pentru că sunt unele neînțelegeri: banii din PNRR nu sunt fonduri europene obișnuite, nu merg pe regulamentele de coeziune.

Nu ne obligă nimeni să facem sisteme complicate, să trimitem facturi la Bruxelles. Tot ce trebuie să facem este să ne propunem niște reforme, niște ținte bianuale, pe care le raportăm de două ori pe an la Comisie, și luăm banii pe ele. Modul în care ne organizăm noi sistemul acasă este complet decizia noastră națională.

Nu sunt bani europeni obișnuiți, sunt bani care, pe de o parte, au o flexibilitate extraordinară, poți să pui acolo ce vrei tu ca guvern, cu condiția de a avea o logică de reformă, de schimbare, nu sunt doar investiții, dar, pe de altă parte, vin cu o constrângere extraordinară, trebuie angajate sumele până în 2022 – 70% – și trebuie terminate proiectele până în 2026“.