Câți bani trebuie să găsească Guvernul în anii următori pentru a plăti pensiile românilor. Gaura uriașă din bugetul asigurărilor sociale

În anul curent, contribuțiile sociale asigură doar 71% din bugetul asigurărilor sociale de stat (banii de pensii). Mai exact, statul are preconizate venituri de 119,3 miliarde lei, însă cheltuielile, cu tot cu pensiile de serviciu din MApN, MAI, SRI, vor ajunge la 167,9 miliarde lei. Practic, Guvernul Bolojan trebuie să găsească 48,6 miliarde lei din alte surse, care să fie redirecționați pentru plata pensiilor românilor. În anii următori, acest deficit va depăși pragul a 50 de miliarde lei.

Ce deficit există în sistemul public de pensii

Pentru anul 2026, deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este prognozat să ajungă la 54,5 miliarde lei, reprezentând 29,7% dintr-un buget total de 183,4 miliarde lei. Mai exact, veniturile la acest capitol bugetar vor fi de doar 128 de miliarde, sau 70,3%. Cifrele sunt chiar estimările Ministerului Finanțelor, și ele apar în cel mai recent raport al Consiliului Fiscal cu privire la execuția bugetară pe anul trecut.

Potrivit sursei citate, doar deficitul la bugetul pensiilor va însemna anul viitor maximul istoric de 2,68% din PIB. Consiliul Fiscal subliniază că acest deficit a început să crească ușor începând cu anul 2021 (pandemie, Guvernul Cîțu), însă a înregistrat o creștere accelerată anul trecut, odată cu măsura recalculării pensiilor (Guvernul Ciolacu).

„În anul 2021, valoarea deficitului ca pondere în PIB a intrat pe un trend ușor descendent, care s-a menținut până în anul 2023, când a ajuns la 1,53%. În contextul noii legi a pensiilor, începând cu anul 2024 deficitul urmează un trend de adâncire, de la 2,25% din PIB până la un maxim istoric de 2,68% din PIB în 2026, urmând ca până în anul 2028 deficitul să scadă la 2,35% din PIB”, se arată în raportul citat.

Digi24.ro

Scandal la INML făcut de rudele lui Costeluş de la Clejani, mort acum câteva zile. Jandarmii și trupele SAS, la fața locului

Recalcularea pensiilor, bomba din sistemul public

Documentul arată că, în ceea ce privește autofinanțarea sistemului de pensii ca procent, între 2020 și 2023 s-a înregistrat o reducere importantă a gradului de autofinanțare – de la 76% la 80%. Anul trecut, odată cu măsura Guvernului Ciolacu privind recalcularea pensiilor, acest deficit ajunge la 73,55%, urmând ca anul viitor să ajungă la 70%. Vorbim deci de o scădere de zece procente în decursul a doar doi ani.

„În anul 2024, autofinanțarea sistemului a înregistrat o scădere importantă la nivelul de 73,55%, proiecțiile MF indicând o reducere a indicatorului până la 70,3% în 2026, urmată de o revenire la 73% în 2028”, se mai arată în raportul Consiliului Fiscal.

Inițial, pentru anul 2024, cheltuielile cu asistența socială fuseseră estimate la 209,5 miliarde, însă la finalul anului acestea ajunseseră la 223,9 miliarde, cu 14,4 miliarde sau 6,9% mai mari. Față de anul precedent, creșterea a fost de peste 17%, sau 32,9 miliarde de lei.

Execuția bugetară pe primele șapte luni din anul 2025 arată că aceste cheltuieli cu asistența socială au continuat să crească în același ritm, ajungând la 147,5 miliarde sau 33% din totalul cheltuielilor (comparativ cu 32% în 2024). Diferența față de anul precedent în aceeași perioadă este de 18,8 miliarde, sau 14,7%.

În anul 2028, ultimul an pentru care există estimări ale Ministerului Finanțelor, deficitul de la bugetul asigurărilor sociale este așteptat să ajungă la 54,9 miliarde lei, iar unul din factorii care va contribui la creșterea acestui deficit va fi începutul pensionării „decrețeilor”.

„Estimările MF pentru anii următori proiectează un trend ascendent pentru deficitul bugetului de asigurări sociale, până la un nivel de 54,9 mld. lei în 2028, pe fondul impactului noii legi a pensiilor, dar având și în vedere ca generația „decrețeilor” se apropie de momentul pensionării”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.

Bolojan vorbește de creșterea vârstei de pensionare

FANATIK a scris în mod repetat despre avertismentele venite din partea economiștilor cu privire la povara nesustenabilă a sistemului public de pensii. În acest context, declarațiile de luni seara ale premierului Ilie Bolojan privind posibilitatea creșterii vârstei de pensionare nu ar trebui să surprindă. Deși atât Executivul cât și partidele din coaliție au subliniat că nu există intenția de a majora vârsta de pensionare, cifrele bugetului spun o altă poveste.

„Gândiți-vă că generațiile noastre, care sunt de 400.000-500.000 de oameni într-un an de zile, vor ieși la pensie peste 10 ani, iar în spate vin generații de 200.000 și practic, dacă nu creștem vârsta de pensionare în general, la toate categoriile inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste cinci ani, peste zece ani”, a declarat premierul Ilie Bolojan, luni seara, subliniind însă necesitatea creșterii vârstei de pensionare și pentru categoriile speciale.

Raportul Consiliului Fiscal subliniază că în anul 2024 raportul dintre numărul de contribuabili și numărul de beneficiari a ajuns la doar 1,09, iar în deceniile următoare va ajunge la 0,84. Specialiștii în finanțe avertizează că orice decizie privind majorarea cheltuielilor cu pensiile trebuie să țină cont și de fenomenul de îmbătrânire al populației.

„Decizia de majorare a unor cheltuieli permanente, cum sunt cele aferente pensiilor, ar trebui să aibă în vedere trendul încasărilor din contribuții, precum și prognozele privind raportul salariați-pensionari, mai ales că, în contextul accentuării fenomenului de îmbătrânire demografică, la 1 ianuarie 2018 populația cu vârsta de 65 de ani și peste a depășit numeric populația cu vârsta între 0-14 ani. Raportul dintre numărul de contribuabili și numărul de beneficiari a scăzut puternic în ultimii 30 de ani, de la 2,28 salariați la un pensionar în anul 1990, la doar 1,09 în anul 2024.

Mai mult, proiecțiile CE estimează că acest raport se va reduce la 0,84 salariați la un pensionar până în anul 2050”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.

Cu cât au crescut pensiile românilor

Potrivit datelor INS în ultimii 15 ani, pensia medie de serviciu a beneficiarilor din sistemul de apărare și siguranță națională a crescut cu 223%. Practic, vorbim de pensii de peste trei ori mai mari ca acum 14 ani.

În mod surprinzător, în aceeași perioadă, pensia medie lunară a celor care beneficiază de pensie de la bugetul asigurărilor sociale de stat a crescut cu 233%. Totuși, dacă pensia medie lunară a foștilor militari sau angajați SRI este de 6.300 lei, cea din bugetul asigurărilor sociale a ajuns la doar 2.459.

Per total, în anul 2024, pensia medie lunară a crescut cu peste 20%.

„Conform raportărilor INS, în anul 2024, pensia medie lunară (Graficul 20) a fost de 2.581 lei, în creștere cu 22,2% față de anul precedent, pe fondul recalculării pensiilor de la 1 septembrie 2024. Pensiile plătite din bugetul de asigurări sociale s-au situat la un nivel mediu de 2.459 lei (…) Totodată, pensiile acordate militarilor au atins un nivel mediu lunar de 6.330 lei, în creștere cu 704 lei (12,5%) față de nivelul din 2023.

Pensia medie lunară corespunzătoare beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională a înregistrat o creștere de aproximativ 223% în intervalul 2010-2024. În aceeași perioadă, pensia medie lunară a beneficiarilor de pensie de la bugetul asigurărilor sociale de stat a crescut cu circa 233%”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.