Săptămâna aceasta Consiliul General al Municipiului București urmează să voteze majorarea prețului biletelor pentru transportul public din Capitală. Practic, prețul pentru o călătorie de 90 de minute va crește de la 3 la 5 lei, în timp ce un abonament lunar ar putea ajunge 100 de lei, de la 80 cât este în prezent. Chiar dacă această măsura se va simți proporțional în veniturile STB din vânzarea de bilete, suma va acoperi însă doar o mică parte din cheltuielile STB.
Ultima majorare a prețului biletelor STB a fost în anul 2021 (practic, începutul de mandat al lui Nicușor Dan), când prețul unei călătorii a trecut de la 1,3 lei la 3 lei. Vorbim astfel de o majorare de peste 100%, chiar dacă au existat modificări în ceea ce privește aceste titluri de călătorie, care deveneau valabile pentru 90 de minute. La finalul anului, în rectificarea bugetară, STB anunța deja încasări cu 40 de milioane de lei mai mari, în condițiile în care majorarea s-a făcut cu data de 1 august.
Concret, la începutul anului 2021, estimările STB privind încasările din vânzările de bilete și abonamente au fost de 152 milioane lei, iar în anul 2022 ele au urcat la aproape 215 milioane lei, adică venituri cu 65 de milioane de lei în plus. Anul trecut, în contextul în care STB anunțase o creștere a numărului de bilete vândute, estimarea inițială preconiza venituri de 254,6 milioane lei, cu 6 milioane de lei mai mult decât în 2024.
Acum, noul primar al Capitalei ar vrea majorarea biletelor de călătorie de la 3 la 5 lei, adică o creștere cu 66%, și a abonamentelor de la 80, la 100 lei, adică cu 25%. Majorările diferă pentru tipurile de bilete vândute, însă acestea două sunt principalele titluri de călătorie vândute de STB. Câți bani ar putea încasa în plus STB? Dacă cererea se dovedește a fi neelastică, adică dacă bucureștenii nu se vor îndrepta spre alte alternative de transport, atunci, după estimările noastre, STB ar putea încasa cu 30 – 35% mai mulți bani, adică undeva peste 90 de milioane de lei.
Concret, biletele pentru călătorii ocazionale reprezintă circa 35-40% din venituri, în timp ce abonamentele au o pondere de 60 – 65%. Astfel, contribuția biletelor ar putea crește la aproximativ 135 – 140 de milioane lei în contextul majorării prețului cu 66%, dar asumând o creștere a veniturilor de doar 45% în contextul diminuării volumului din cauza elasticității cererii și migrării către abonamente. Majorarea de 25% în cazul abonamentelor, acolo unde cererea este mult mai rigidă, ar putea aduce la bugetul companiei între 190 și 200 de milioane lei.
Astfel, veniturile STB din vânzarea de titluri de călătorie ar putea ajunge la circa 340 milioane lei, practic, o sumă cu circa 90 de milioane de lei mai mare ca în 2025.
90 de milioane de lei în plus reprezintă o sumă considerabilă, mai ales pentru o primărie cu doar 5 milioane de lei în conturi, așa cum a declarat Ciprian Ciucu. Însă această sumă este doar un mic procent din subvenția pe care STB o primește de la Primăria Capitalei. Suma prevăzută în bugetul aprobat pe anul 2025 a fost de 1,52 miliarde lei, din care 295 de milioane reprezintă diferențele de tarif, adică abonamentele pentru categoriile care beneficiază de reduceri (ex. studenți).
La rectificarea bugetară, subvenția ajunsese la 1,61 miliarde, din care 1,31 miliarde strict subvenția pe care STB trebuie să o primească de la Primăria Capitalei, o sumă ce se stabilește conform regulilor UE (nu trebuie percepută ca un ajutor de stat) în funcție de mai mulți parametri, precum costuri eligibile și venituri. În ultimii ani, valoarea acestei subvenții a crescut considerabil.
În anul 2018, practic la mijlocul mandatului Gabrielei Firea, bugetul STB era construit pe o subvenție de 693 milioane lei, adică o sumă la circa jumătate din valoarea subvenției în prezent. Astfel, cele 90 – 100 de milioane de lei pe care STB le-ar putea încasa în plus odată dacă CGMB va lua decizia de a majora prețul biletelor reprezintă mai puțin de 10% din subvenția pe care o primește anual.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/01/subventiestb20172025.jpg)
De altfel, recent primarul Ciprian Ciucu s-a plâns de creșterea costurilor de operare, cerând chiar un audit la STB după ce a subliniat că aceste cheltuieli s-au dublat față de perioada din mandatul Gabrielei Firea. În principal, aici este vorba de cheltuielile cu personalul, care totalizează peste jumătate din cheltuielile totale ale STB-ului, și care au crescut odată cu majorările salariale din sectorul public. Spre exemplu, în anul 2017, acestea totalizau 455 de milioane, puțin peste jumătate din totalul cheltuielilor de 825 de milioane lei.
Doi ani mai târziu, în anul 2019, cheltuielile de natură salarială ajungeau deja la peste 887 de milioane lei. O sumă care a continuat să crească în anii următori, depășind pragul de un miliar de lei în anul 2023 și ajungând la 1,2 miliarde la rectificarea bugetară de anul trecut. Practic, vorbim de o sumă de aproape trei ori mai mare ca în anul 2017.
Ca număr de angajați, STB are astăzi mai puțini salariați comparativ cu anii trecuți. Spre exemplu, în anul 2017, STB avea circa 10.200 de salariați, cu un câștig mediu lunar de 3.718 lei. Anul trecut, STB ajunsese la 9.893 de salariați, care beneficiau de un câștig mediu lunar de 9.439 lei.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/01/cheltuielisalarialestb20172025.jpg)
Creșteri similare să pot observa la toate capitolele. Spre exemplu, în ceea ce privește cheltuielile cu bunurile și serviciile, în anul 2017, acestea se ridicau la suma de 190 de milioane lei, ajungând la 554 de milioane anul trecut. Practic, STB plătește și ea o parte din costurile impuse de inflație și creșterea prețurilor la energie și combustibili. De asemenea, societatea suportă acum și costurile investițiilor făcute în ultimii ani. În condițiile în care flota STB s-a înmulțit cu zeci de noi autobuze și tramvaie, ceea ce a însemnat piese noi și revizii mai scumpe.
Spre exemplu, cheltuielile cu piesele de schimb în anul 2020 au fost de 36 milioane lei, ajungând la 57 de milioane în anul 2025.
În prezent, conducerea STB este împărțită frățește între PSD și PNL, fiecare partid având câte trei administratori în CA-ul societății. Doar unul dintre cei șapte administratori nu are afiliere politică. Totuși, anii trecuți STB a fost controlat cu precădere de către PNL, liberalii având majoritatea în CA-ul STB.
În prezent, administratorii companiei beneficiază de mandate provizorii, în acest moment având loc un proces de selecție al noilor administratori. Asta în contextul în care societatea a amânat ani la rând declanșarea procedurilor de selecție. Curtea de Conturi arăta într-un raport din anul 2023 exact acest lucru, că administratorii companiei erau numiți pe baza unor mandate provizorii, fără a fi declanșat vreun concurs de selecție.
În același an 2023, administratorii STB ar fi urmat, în urma unei decizii a AGA – practic Consiliul General, să-și majoreze indemnizațiile lunare de la 11.600 lei la 18.200 brut, pe lună. La această sumă se adăuga o indemnizație variabilă anuală (echivalentul a încă 12 indemnizații fixe), ceea ce făcea ca venitul lunar mediu să ajungă la circa 7.300 euro brut. Practic, suma ar fi fost încasată doar pentru o singură ședință pe lună.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/01/stb-buget-2025.jpg)
De altfel, în ultimii ani, bugetul pentru indemnizațiile conducerii, administratori plus director general și director economic, au crescut exponențial. În anul 2017, la începutul mandatului Gabrielei Firea, suma bugetată a fost de doar 482.000 lei. În anul următor însă, avea să fie propusă o sumă de aproape șapte ori mai mare: 3,3 milioane lei.
Această sumă nu avea să fie însă aprobată, bugetul pentru salariile conducerii avea să rămână însă sub două milioane de lei în anii următori. Abia în anul 2023 avea să ajungă al 2,5 milioane lei.
Suma alocată pentru anul 2024 a fost de puțin peste 3 milioane lei, însă în anul 2025 avea să ajungă la peste șapte milioane de lei: mai exact 7,65 milioane lei. Vorbim de dublarea bugetului pentru salariile conducerii în doar un an, și o creștere de aproape 16 ori față de anul 2017.