Câți bugetari are România. Unde lucrează cei mai mulți angajați la stat și cum s-a ajuns la actuala situație din administrația publică

Încet, dar sigur România a devenit o resursă inepuizabilă de bugetari. De la un guvern la celălalt, administrația publică s-a umflat și a ajuns la cote alarmante. În ciuda faptului că în campaniile electorale s-a bătut monedă serioasă pe simplificare și reducerea aparatului, salariații de la stat au rămas de neclintit.

Ultimii pe listă, liberalii au anunțat că imediat ce ajung la putere schimbă metehnele social democraților. Doar că, în doar câteva luni, PNL-ul a reușit să angajeze chiar și mai mulți oameni, în timp ce concedierile n-au mai venit niciodată.

Câți bugetari există în România!

De altfel, România anului 2021 are un aparat bugetar cu peste 60% mai mare decât avea în momentul decembrie 1989 atunci când țara s-a scuturat definitiv de comunism și a intrat într-o eră democrată. Ultimul raport făcut public de Ministerul Finanțelor Publice arată însă obiceiuri de care încă nu am scăpat.

Concret, în acest moment, România are nu mai puțin de 1,23 de milioane de bugetari. E puțin dacă ne raportăm la media scandinavilor, dar enorm dacă privim în restul Europei.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Astfel, Norvegia are cel mai mare nivel de ocupare a forței de muncă în sectorul public, atingând 30% din totalul angajărilor. Danemarca (29,1 la sută), Suedia (28,6 la sută) și Finlanda (24,9 la sută) urmează toate cu forțe de muncă din sectorul public mai mari decât media europeană.

În septembrie 2021, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România era de 1.233.386. Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, mai mult de 63,3% lucrau în administrația publică centrală.

Unde lucrează cei mai mulți angajați la stat

Dacă ne raportăm strict la cei 780.875 de salariați din administrația publică centrală atunci trebuie să știți că 575.382 lucrau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat.

Sunt câteva ministere care stau deasupra tuturor și care au dat peste cap clasamentul. De exemplu, Educația a rupt norma și a propus aproape trei sute de mii de oameni. Și în MAI sunt salariați mulți, dar și în MApN. În mod surprinzător, mai ales că traversăm o perioadă de pademie, Sănătatea este la ani lumină față de primele instituții.

Digisport.ro

Ieri legendă, azi ”terorist”! A fugit din țară, iar acum e șofer și vânzător de cărți: ”Mi-a luat tot”

Concret, Ministerul Educatiei are 273.076 de angajați, în timp ce Ministerul Afacerilor Interne a angajat 120.798 de oameni. La Ministerul Apărării Naționale sunt 75.083 de salariați. În Ministerul Finanțelor sunt 24.396 de angajați și la Ministerul Sănătății doar 18.234 de persoane.

Cum este împărțit sectorul public

De asemenea, în instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale existau în urmă cu nici două luni de zile 8.135 de posturi. Pentru cele subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj erau un număr de 42.714 de posturi.

În tot acest timp, în instituțiile finanțate integral din venituri proprii erau 154.644 de posturi ocupate. Ministerul Finanțelor Publice a mai notat că în administrația publică locala lucrau nu mai puțin de 452.511 de persoane.

Din acest total, 278.113 o făceau în instituții finanțate integral din bugetele locale. Restul de 174.398 de salariați erau în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii.

Florin Cîțu și-a recunoscut eșecul în privința bugetarilor

Ludovic Orban a fost cel care a anunțat schimbări masive în aparatul bugetar, dar prima linie a liberalilor a fost cea care a sfârșit modificată. Beneficiind din plin de susținerea lui Klaus Iohannis, Florin Cîțu a ajuns președinte în PNL și a transmis și el că vrea o eficientizare în sectorul public.

Adică, folosindu-se de alte cuvinte, Cîțu a recunoscut obiectivul pe care liberalii îl aveau atunci când au preluat guvernarea, un obiectiv tras însă pe linie moartă.

„Este vorba de eficientizarea aparatului public. Și aici recunosc eu, în această guvernare nu am făcut eu cât doream să fac în această reformă a administrației publice și a aparatului public. 

Am cerut reformă la Metrorex – nu s-a făcut, am cerut reformă la CFR Călători – nu s-a făcut, am cerut reforme la toate instituțiile statului – nu s-au făcut. 

Aparatul bugetar este supradimensionat, serviciile pe care le primim de la stat nu sunt eficiente și eu vreau performanță de la angajații din sectorul public, vreau să fie bine plătiți cei care fac performanță, iar cei care sunt acolo pe pile și pe prietenii, să nu mai existe acolo”, a spus Florin Cîțu.

Ce reforme a solicitat premierul în sectorul public

Nu toată lumea a fost de acord cu declarațiile lui Florin Cîțu. Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor a transmis de curând că premierul i-a solicitat să închidă CFR Călători. Mai mult decât atât, la Metrorex, spun reprezentanții USR au fost lăsați singuri să lupte împotriva sindicatelor.

Cîțu a precizat că este nevoie de o reformă administrativă și nu a zis nimic despre concediere a trei sute de mii de salariați, așa cum s-a auzit în spațiul public.

“Am spus că e nevoie de o reformă a administrației pe care am început-o în acest an și așa putem să găsim resurse și pentru creșteri de salarii și pentru creșteri de pensii.

Eu la Ministerul Finanțelor, când am fost ministru, am arătat că poți să reduci, fără să dai prea mulți funcționari afară, să reduci cheltuielile de personal printr-o reorganizare și reducere de atribuții pentru fiecare persoană”, a mai zis Florin Cîțu.

Ce țări au un aparat bugetar supradimensionat

Țările scandinave au fost mult timp subiectul dezbaterilor de politici publice, după ce guvernele din aceste țări au generat un echilibru în piață. Nordicii au transmis că pentru realizarea unui număr mare de programe publice este nevoie de un număr la fel de mare de angajați guvernamentali. Ceea ce, într-un final, a rezultat o ocupare ridicată în sectorul public.

Întreaga regiune a ajuns un exemplu de servicii guvernamentale eficiente și eficiente. De fapt, locuitorii acestor țări raportează în mod repetat că se confruntă cu o calitate mai ridicată a vieții decât restul lumii. Și, culmea sau nu, studiile arată că acest lucru are o corelație directă cu serviciile publice oferite.

Câteva țări din Europa de Vest și America de Nord s-au clasat, de asemenea, pe primele 15 locuri în privința joburilor din sectorul public. Vorbim despre Franța (21,4%), Canada (18,2%), Grecia (18%), Regatul Unit (16,4%), Spania (15,7%), Statele Unite (15,3%), Italia (13,6%), Turcia (12,4%) și Germania (10,6%).

Un singur lucru nu a fost calculat în ultimul clasament – eficiența salariaților, una care în România lasă de dorit.