Câți români n-au folosit niciodată internetul! Statistică neagră în mediul online

FANATIK îți spune câți români n-au folosit niciodată internetul, deși trăim deja în anul 2021. De altfel, mediul online a rămas o necunoscută pentru pondere uriașă de oameni. Vorbim despre 14,1% dintre români care spun că n-au accesat nici măcar o dată această lume virtuală.

Concret, în ţara noastră, bărbații sunt cei care se conectează mult mai des la internet. 87,0% dintre aceștia utilizează mediul online, în timp ce 84,9% sunt de sex feminin, conform unei analize publicată de Institutul Național de Statistică.

De departe, cei mai atrași de internet sunt bărbaṭii cu vârste cuprinse atât între 16 – 34 ani, cât și între 35 – 54 ani (43,2%). Dacă ne raportăm la femei, ponderea cea mai mare se află la categoria de vârstă cuprinsă între 35 – 54 ani, fiind tot de 43,2%.

Câți români n-au folosit până acum internetul!

Printre cele mai frecvente scopuri pentru care a fost accesat internetul în ultimele 3 luni, în anul 2020 se numără cele legate de comunicare, în special participarea la reţele de socializare (82,7% dintre persoane), efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (71,1%) ṣi utilizarea mesageriei instant (58,0%).

Digi24.ro

Greșeala făcută de un american plecat într-o vacanță de 3 săptămâni în Europa. La întoarcere avea o factură de 143.442 $ pentru mobil

De remarcat că anul trecut, 78,2% dintre familiile din România au avut acces la reţeaua de internet de acasă. Este o cifră în creṣtere faṭă de 2019. 60,9% dintre aceste familii locuiesc în mediul urban, mai arată analiza INS.

Fără doar și poate, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul familiilor din regiunea Bucureşti-Ilfov. Practic, aici peste 8 din 9 familii aveau acces la internet de acasă. Urmează regiunile de Vest (84,9%) ṣi Nord-Vest (81,9%).

Cele mai mici ponderi ale familiilor cu internet acasă sunt înregistrate de regiunile Sud-Est (72,4%), Nord-Est (73,6%) ṣi Sud-Muntenia (74,3%).

Interesul manifestat pentru conectarea la internet este influenţat însă de posibilităţile oferite de furnizorii acestui serviciu şi de disponibilitatea financiară pe care fiecare familie o are. Transpunerea acestora în decizia de conectare la reţeaua de internet poate explica decalajele mari întâlnite între mediul urban şi cel rural.

Digisport.ro

”Monstrul” a murit! Soția sa a făcut anunțul: ”Era în paradisul său”

Așa cum era și de așteptat, familiile cu copii dependenţi prezintă o frecvenţă mult mai mare în ceea ce priveşte conectarea la internet. 96,7% dintre aceștia accesează internetul de acasă, faţă de numai 67,7% din totalul familiilor fără copii.

De altfel, mai ales într-un an în care pandemia de coronavirus a dat totul peste cap, interesul copiilor pentru internet a fost determinat atât de cursurile online ṣi rezolvarea unor sarcini de natură şcolară, cât și ca formă extrem de populară de petrecere a timpului liber (jocuri, filme, reţele de socializare).

După statutul ocupaṭional al persoanelor de 16-74 ani, ponderea cea mai mare a utilizatorilor de internet zilnic sau aproape zilnic, este înregistrată la salariaţi (57,1%) urmată la mare distanṭă de elevi/ studenţi (13,6%).

De asemenea, de un interes ridicat se bucură utilizarea internetului pentru: găsirea de informaṭii de bunuri sau servicii (58,4%), citirea online a site-urilor de ṣtiri/ziarelor/revistelor de ṣtiri (47,7%), pentru a asculta sau descărca muzică (43,5%) ṣi căutarea informaṭiilor despre sănătate (35,8%).

În general, preocuparea femeilor şi bărbaţilor pentru cele mai importante activităţi ale “navigării” pe internet, este destul de apropiată, excepţie făcând găsirea de informaţii despre sănătate unde persoanele de sex feminin (45,2%) depăşesc cu mult persoanele de sex masculin (26,8%).

Specificul activităţilor prestate face ca, din categoria persoanelor active, salariaţii să manifeste o preocupare mai mare faţă de accesul la informaţii, cum ar fi: găsirea de informaṭii despre bunuri sau servicii (65,3%). Această categorie este urmată de elevi ṣi studenṭi cu o pondere de 58,7%.

Un interes deosebit îl manifestă elevii ṣi studenṭii în accesarea internetului pentru participarea la reţele de socializare (91,2%) ṣi pentru efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (83,9%).

Din totalul persoanelor care au accesat internetul în ultimele 12 luni, ponderea celor care au interacţionat cu autorităţile sau serviciile publice în scop personal a reprezentat 15,9%. Dintre aceştia, 74,8% au căutat să obţină informaţii de pe site-urile autorităţilor publice, 59,9% au solicitat descărcarea formularelor oficiale, iar 49,1% au transmis formularele completate.

Aceste activităţi sunt solicitate preponderent în mediul urban decât în cel rural (19,7% faţă de 10,4%). Nivelul de interes pentru aceste interacţiuni cu autorităţile publice este crescut în regiunea Bucureşti – Ilfov (30,5%) şi se manifestă mai scăzut în regiunile Nord-Est (12,1%), Sud-Muntenia (12,2%) şi Nord-Vest (12,4%).

După nivelul de instruire al utilizatorilor, 45,4% reprezintă persoanele cu nivel superior de instruire care accesează site-urile autorităţiilor ṣi care utilizează serviciile publice, 11,3% cu nivel mediu de instruire şi 4,7% cu nivel scăzut de instruire.

Dacă ne raportăm la cumpărăturile online, atunci și acestea s-au schimbat dramatic pe timp de pandemie. Comerţul electronic a început să ia amploare. Se poate sesiza faptul că ponderea persoanelor în vârstă de 16–74 ani care au apelat la serviciile online pentru a comanda şi/sau cumpăra produse şi servicii (raportat la persoanele de 16-74 ani care au folosit vreodată internetul) a crescut în mod constant în ultimii ani, ajungând la un maxim de 58,2% în anul 2020.

Din totalul acestor persoane care au preferat comerţul prin internet, 45,0% au efectuat comenzi şi cumpărături online în ultimele 3 luni, 32,0% în perioada cuprinsă între 3 luni şi 1 an şi 23,0% cu mai mult de 1 an în urmă. Față de anul anterior, ponderea celor care au apelat la comerţul electronic a crescut în anul 2020 cu 15,8 puncte procentuale.

Această tendință se observă atât la persoanele de sex masculin, cât și la cele de sex feminin, cu 16,2 puncte procentuale, respectiv 15,5 puncte procentuale mai mult față de anul 2019. Creșteri semnificative se remarcă și pe medii de rezidență față de anul precedent. Astfel, în mediul urban, ponderea persoanelor care au comandat bunuri pe internet a crescut cu 16,1 puncte procentuale, iar în mediul rural cu 15,6 puncte procentuale.

În anul 2020, internetul a fost accesat pentru a comanda/ cumpăra produse de patru din șapte dintre bărbaţi (58,7%), raportul fiind aproximativ la fel și pentru femei (respectiv 57,7%). Pe grupe de vârstă, persoanele care apelează la serviciile magazinelor online sunt atât tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 – 34 ani (69,9%), cât și persoanele adulte cu vârsta cuprinsă între 35 – 54 ani (60,3%).

Nivelul de instruire absolvit de o persoană reprezintă o caracteristică individuală importantă cu influenţă directă asupra accesării internetului cu scopul achiziţionării de produse din magazinele online. Astfel, persoanele cu un nivel de instruire superior au cumpărat produse prin intermediul internetului în proporţie de 84,7%, urmate, la distanță destul de mare, de persoanele cu nivel de instruire mediu (57,5%). După statutul ocupațional, o deschidere mai mare către acest tip de comerţ se observă în cazul elevilor/ studenţilor şi salariaţilor, ponderile acestora înregistrând valori de 71,3%, respectiv 67,8% în totalul utilizatorilor de internet din fiecare categorie. La polul opus se află pensionarii, aceștia fiind într-un procent de 30,5%.

Printre produsele cele mai cumpărate prin intermediul internetului se află îmbrăcămintea (inclusiv cea de sport), înregistrându-se o pondere de 71,2% din totalul persoanelor care au folosit comerţul electronic în ultimele 3 luni în interes personal. La distanță, dar intr-o proporție mai mare se situează și livrările de la restaurante, lanțuri fast-food și servicii de catering, cu o pondere de 28,0%, urmate îndeaproape de produsele cosmetice, de înfrumusețare și relaxare, cu o pondere de 24,2% și de produsele de curățare și igienă personală, într-o proporție de 18,2%.

Pe categorii de bunuri, femeile excelează în cumpărarea de bunuri precum: îmbrăcăminte, încălțăminte sau accesorii (76,2%), produse cosmetice (36,4%), produse de curățare și igienă (21,1%), cărți (16,0%) și jucării (15,9%), iar bărbații se remarcă în bunuri precum: livrări de la restaurante (31,7%), produse electronice sau electrocasnice (18,1%) și alimente sau băuturi (14,3%). Deși ponderea este mai mare cu 10,2 puncte procentuale la persoanele de sex feminin la comandarea de îmbrăcăminte, încălțăminte sau accesorii, totuși și persoanele de sex masculin au o predilecție în cumpărarea acestor bunuri de pe internet, fiind într-o pondere considerabilă, de 66,0%