Câţi români vor, de fapt, să se vaccineze. Octavian Jurma explică fenomenul alarmant de pe listele de aşteptare

Vaccinarea în România se derulează într-un ritm aproape de media europeană, însă țara noastră are unele riscuri suplimentare care pot face ca întreaga campanie de imunizare să aibă un succes limitat.

România are o pondere a populației dispusă să se vaccineze mai mică decât majoritatea țărilor Uniunii Europene, iar un semnal îngrijorător este dat și de faptul că există diferențe mari de la un județ la altul în ce privește numărul de persoane care s-au înscris pe listele de așteptare pentru vaccinare.

Cercetătorul Octavian Jurma a evocat și faptul că în județele în care autoritățile locale au o atitudine dezinteresată față de combaterea eficientă a pandemiei există riscul ca populația generală să aibă și un interes mai scăzut față de vaccinare.

Românii se feresc de vaccinul AstraZeneca

În momentul de față, sunt peste 753.000 de români înscriși pe listele de așteptare în vederea unei programări pentru vaccinare, dintre care circa 681.000 pentru vaccinul produs de Pfizer, aproape 49.000 pentru Moderna și puțin sub 23.000 pentru AstraZeneca, potrivit datelor oficiale. Astfel mai puțin de un milion de români au confirmat că vor să se vaccineze, în afară de de cei aproape două milioane care au primit cel puțin o doză de vaccin. „Lumea se programează mai mult pentru Pfizer și Moderna. Dacă până acum, Pfizer era vaccinul despre care unii spuneau că e periculos, acum Astra Zeneca este socotit că ar avea probleme și asta din cauza unei dispute mai degrabă geopolitice. Asta este una dintre probleme, că încrederea se pierde ușor”, a declarat, pentru FANATIK.ro, cercetătorul Octavian Jurma.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

El crede că timpul mediu de așteptare de la înscrierea pe listă până la programare, de 10 zile, este destul de lung, iar unii se pot descuraja sau răzgândi în acest interval, în funcție de informațiile, reale sau nu, care le sunt livrate. Jurma a avertizat că pe măsură ce vaccinarea avansează, ritmul ar putea să scadă pentru că vor rămâne nucleul dur al celor care nu vor să se vaccineze.

„Vaccinarea este acum bună, dar dincolo de pragul de 50%, prevăd probleme serioase. Cu aceleași probleme s-au confruntat și cei din Israel (…) Cred că antivacciniștii sunt undeva la 10-20%, ceea ce este foarte mult, cu oameni foarte influenți și foarte vocali. Sunt medici de familie care-mi spune că intenția de vaccinare este foarte scăzută”, a spus cercetătorul timișorean.

De asemenea, există posibilitatea ca nivelul vaccinării să varieze mult de la un județ la altul. De exemplu, în Vrancea și Galați, județe învecinate cu populație aproximativ egală, sunt înscriși pe listele de așteptare 4.057, respectiv 19.481. O primă explicație ar fi disponibilitatea diferită a dozelor. Teoretic, distribuția se face în funcție de populație, dar intervine și factorul gradului de utilizare a dozelor, lucru care depinde și de modul de organizare a autorităților locale.

O a doua explicație, mai îngrijorătoare, este că lipsa de implicare a autorităților locale de la nivelul unui județ în combaterea epidemiei duce și la un dezinteres al populației față de vaccinare. Astfel, în Vrancea s-au înscris relativ puține persoane la vaccinare, același județ fiind și la coada clasamentului în ce privește testarea populației.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

„Sunt județe cu o rată foarte mică, dar secțiile ATI de acolo sunt pline, ba chiar transferă pacienți în secțiile ATI din alte județe cu rată mai mare. În mod normal, când la Terapie Intensivă nu mai sunt locuri, acel județ ar trebui să intre în zona roșie. Oricine transferă pacienți într-un oraș deja închis, ar trebui, la rândul său, închis”, crede Octavian Jurma.

Căile de stimulare a vaccinării

Acesta crede că, pentru stimularea populației să se vaccineze, este nevoie ca autoritățile să facă întregul proces mai accesibil, inclusiv în mediul  rural, el estimând că majoritatea  celor înscriși pe listele de așteptare sunt locuitori ai marelor orașe, în timp ce aceia din mediul rural sunt foarte puțini.

„Vaccinarea trebuie însoțită de informare. Faptul că este dorită de către cei care vor să iasă din țară arată forța motivației pozitive, dar în același fel am putea să stimulăm și turismul intern, să organizăm concerte sau evenimente la care să fie permis accesul celor vaccinați sau care se testează”, susține Jurma.

În ce privește riscul ca cei care nu vor să se vaccineze să reclame că sunt discriminați prin faptul că accesul la unele evenimente sau spații publice să fie condiționat de vaccinare sau testare, Octavian Jurma: „Oamenii aceștia se vor plânge întotdeauna că sunt nedreptățiți. O epidemie nu se poate combate decât în două feluri: fie îi izolezi pe cei bolnavi, fie ne izolăm noi de ei. O altă cale nu există”.

Românii, printre scepticii Europei

Țara noastră nu stă foarte bine la capitolul care privește disponibilitatea populației la vaccinare, prin comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Astfel, procentajul populației dispuse să se vaccineze este între 60 și 69%, în aceeași categorie intrând și Croația, Franța și Slovenia, cu mult sub disponibilitatea la vaccinare în Danemarca, Finlanda, Irlanda, Italia, Portugalia, Spania și Suedia, unde trece de 85%.

Totuși, românii nu sunt cei mai sceptici față de vaccin, prin comparație cu Bulgaria, Estonia, Letonia și Lituania, unde procentajul celor care iau în considerare vaccinarea scade sub 50%, potrivit datelor oferite de către Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) al Universității din Washington. Precizăm că datele au fost obținute pe un  ssondaj făcut pe utilizatorii de Facebook, astfel că există posibilitatea ca procentele să fie mai mici.