Catrinel Sandu, destăinuiri în premieră despre relația cu soțul ei: „Tata avea o vorbă: tragem amândoi în aceeași direcție”

Catrinel Sandu este de 14 ani în America, mai exact în Sarasota, Florida. După cinci ani a obținut cetățenia, dar abia de când a intrat în viața ei, medicul stomatolog Steve Schroeter, cu care și-a refăcut viața, a început să se simtă și aici, ca acasă. Fetele îl adoră pe soțul ei, și sunt fericite că au doi tați. Micuțele Sara și Lara de 13 ani și respectiv 9 ani, îl văd ca pe un idol.

Catrinel Sandu: ”De când Steve a intrat în viața mea, lucrurile s-au așezat altfel. Mă simt mai integrată acum, și mai acasă”

Peste Ocean Catrinel Sandu lucrează la Manatee School for the Arts, ca profesoară de dans și de balet. Este căsătorită de trei ani cu Steve, și se înțeleg foarte bine. Soțul vedetei are un cabinet, de care se ocupă împreună cu fratele lui mai mic. Acesta are și el doi copii din primul mariaj, doi băieți de 18 și 17 ani.

Însă Steve și-a dorit enorm și o fată, iar acum are două, pe fetele blondinei din prima căsătorie. Într-un interviu pentru FANATIK, Catrinel Sandu a vorbit despre familie și despre viața pe care o duce în SUA.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

De câți ani ești în America? Unde te simți acasă?

– Anul acesta am intrat în al 14 -lea an de când sunt în America. Nici mie nu mi vine să cred. Fetele sunt născute și crescute în America. Pentru ele, America este acasă. Noi mergem la bunici în România, se simt bine, dar casa lor aici este.

De când Steve a intrat în viața mea, lucrurile s-au așezat altfel. Mă simt mai integrată acum, și mai acasă. Nu mai simțeam că e ceva, să mă acomodez. Acum pot să spun și eu că sunt acasă.

Ce îți lipsește din țară?

– Am început să mă simt ca acasă și în SUA, în ultimii ani. Dar multe lucruri din România îmi vor lipsi toată viața aici, pentru că nu am venit la vârstă fragedă. Am venit la 30 și ceva de ani. Și altfel de integrezi și înțelegi sistemul. Au m-am integrat și am înțeles sistemul când am devenit profesoară.

Dar în SUA, oamenii știu că ești din România?

– Apropiații, da. Însă, dacă mă întrebă cineva, eu le spun tuturor că sunt din România. Pledez pentru România. Sunt patriotă.

Digisport.ro

”Monstrul” a murit! Soția sa a făcut anunțul: ”Era în paradisul său”

”Am catalog cu 150 de studenți”

Ești profesoară la MSA. Cum este exact școala aceasta și ce faci tu acolo?

– MSA este o școală de arte, care are peste 2000 de studenți. Este o școaă care are o academie de cultură generală, tot ce înseamnă arte și media, clasede dans, toate felurile posibile, pictură, design-care fac costume pentru spectacole, machiaj, fotografie, lase de artă, instrumente, orchestră, tot. Și copiii vin la școală normal.

Între mine și profesorul de engleză nu sunt diferențe, am aceleași atribuții, am clasa mea, Am catalog cu 150 de studenți, care se schimbă.

Dar mai predai și separat…

– Mai predau la un afterscool al școlii. Mă ocup de o școală de balet împreună cu încă o profesoară. Compania aceasta face spectacole și reprezintă școala la concursuri.

Ideea este că în afară de școala zilnică, unde merg în fiecare zi, ca o profesoară normală, am compania aceasta de balet, cu care repet după școală, tot în școală, cu copii selectați. Și îi iau la competiții cu compania de balet, care reprezintă școala peste tot. Lucrez în fiecare zi de luni până vineri. Cu compania repet după ora 17.00 la ora 20.00 seara, de trei ori pe săptămână.

A trebuit să dau examene epntru acest post, am venit cu diploma de master în balet, certificat de Florida de profesor. Diferența este că sunt 2 000 de studenți. Eu predau doar balet modern și ballroom. Sunt 12 profesori numai pe departamentul de dans.

”Este atât de implicat și de cald și de bun”

Ai fost în juriu la o competiție. Ai reprezentat țara noastră?

– În weekend am fost membru în juriul internațional la competiția de balet din Orlando, Florida, unde au participat 57 de țări. Este al doilea an când am reprezentat România ca jurat.

Cum este Steve? Ce relație are cu fetele tale?

– Steve este un fel de idol pentru copii. Este atât de implicat și de cald și de bun. Cu fetele, el niciodată nu zice am două fete vitrege, el spune, am patru copii, doi băieți și două fete. Fetele mele au petrecut mult timp cu el decât cu tatăl lor. Lara are 9 ani, de 5 ani împreună cu el. Practic a deschis ochii pe el. Îl strigă tata, Pe tatăl ei îl strigă tata din prima zi. Sunt norocoase că au doi tați. Eu așa le spun. Așa proiectez imaginea.

Sunt mari și mature și își formează singure relația. Iar el e topit după ele. Steve și-a dorit mult o fată. Ultimul băiat și-a dorit să fie fată. Fratele lui are doi băieți și are și o fată. Iată că i-a dat Dumnezeu și lui două fete.

Sara vorbește cu el, se simte foarte apropiată și deschisă cu el. Eu sunt și profesoara ei la școală. Avem o relație strânsă. Dar în drum spre casă, ea nu are răbdare să ajungem. Și îl sună de pe drum, înainte să ajungem acasă, să îi spună ce s-a mai întâmplat.

Din punctul acesta de vedere sunt o norocoasă. E un exemplu. Are o relație foarte caldă cu ele și face și lecții cu fetele. Are o răbdare și un fel de a vorbi cu ele… așa încât nici nu știu să îl descriu.

”Eu nu voiam să mă mărit. El cu ele au pus totul la cale, sunt foarte apropiați”

Dar băieții lui cum sunt?

Când divorțezi și ai copii, e important ca persoana care vine în relație să fie ok, cu copiii. Ele m-au încurajat, pentru că eu nu voiam să mă mărit. El cu ele au pus totul la cale, sunt foarte apropiați.

Iar eu cu băieții lui… Eu am intrat în viața lor mai târziu, când nu erau foarte micuți. Unul e major, iar celălalt face anul acesta 17 ani. Ei stau o săptămână la mama, o săptămână la tata.

Cel mic, vine și pleacă ca un adult. Au grijă de fete. Vreau să spun că, dacă trebuie să plecăm undeva, ele vor sta cu băieții, au grijă de fete. Și ele abia așteaptă. Pentru că ei le duc cu mașina și le cumpără lucruri pe care noi nu prea le cumpărăm, cum ar fi de la fast-food.

Câteodată mai fac și ei lecții cu ele. Mark a avut o dată petrecere pe plajă și eu eram la școală, iar Steve la cabinet. Ne-a spus că, ‘Toate fetele sunt încântate că îmi iau la petrecere surorile mai mici’. Le place și lor, să meargă cu fratele mai mare.

”Când avem timp nu știm cum să facem să îl prețuim”

Sunteți o familie frumoasă… Munciți amândoi. Steva are cabinetul lui?

– Este o atmosferă foarte frumoasă și așa de normal! Toată lumea vreau să înțeleagă că noi muncim ”de ne sar capacele”, dar suntem super parteneri. Noi muncim amândoi și când avem timp, nu știm cum să facem să îl prețuim. Punem copiii în pat la ora 22.00, și ieșim în cartier numai noi doi, cu cățeii, să ne spunem ce am mai făcut azi, și facem planuri pentru ziua următoare.

Tata avea o vorbă: tragem amândoi în aceeași direcție. Avea dreptate. Un cuplu e adevărat când trag în aceeași direcție amândoi.

Eu am muncit tot timpul. Știu ce pot, ce am. Nu fac niciun compromis. Steve are cabinetul lui, el și cu fratele lui. Și e mereu cineva acolo. Când el, când fratele lui. Se acoperă, nu pot închide să ia pauză. Au pacienți mulți.

Au făcut aceeași facultate, același job. Între ei este o diferență de 9 ani. Steve a lucrat pentru un medic și I-a lăsat cabinetul. La doi ani, după ce fratele lui a terminat facultatea, au devenit parteneri. Se înțeleg foarte bine. Fiecare știe ce are de făcut.

De ce nu își deschide șoala ei de balet

De ce nu îți deschizi școala ta?

– Am avut câteva tentative să deschid, dar cred că ajungeam să mă mărit cu businessul, căci până te pui pe picioare, nu poți să spui că te relaxezi. Eu aici am același program ca la celelalte școli, vacanțele, același salariu… Cu toate vacanțele am aproape trei luni liber, două luni în vară și o săptămână de Paște și alta la Crăciun.

Dar ce este important e faptul că am totul plătit de ei, toate asigurările. Iar în SUA sunt foarte mari taxele. Școala plătește totul pentru mine. Aș fi plătiti asigurările dacă nu mă angaja guvernul și nu le plătea el pentru mine. Am și pensie, și dacă e să pun în balanță aceste beneficii nu cred că se merită să mă omor.