Caz revoltător în Biserică. Un preot ortodox a refuzat înmormântarea unui copil de patru luni. „Nu dă nimeni nicio dispensă!”

Un caz revoltător a avut loc la Londra, acolo unde un preot român ortodox ar fi refuzat cererea părinților unui bebeluș, mort la doar patru luni, ca acesta să fie înmormântat potrivit ritualului ortodox. Preotul ortodox și-ar fi motivat refuzul pe motiv că bebelușul fusese botezat de un preot catolic, și prin urmare ar fi trebuit să fie înmormântat tot de către un preot catolic. Totuși, situația a fost una specială, părinții, care au fost alături de bebelușul lor în spital tot timpul vieții acestuia, nu au găsit în spital decât un preot catolic și au acceptat să fie botezat de către acesta pentru că își doreau foarte mult ca bebelușul lor să fie botezat creștinește.

Preot ortodox, refuză înmormântarea unui bebeluș

Acest caz revoltător a fost relatat de către preotul catolic Eduard Fartan, care slujește și el comunitatea de români din Londra. Într-o postare pe Facebook, intitulată sugestiv „românii disprețuiți și abandonați de unii slujitori ai altarului”, preotul catolic a povestit luni că a slujit la înmormântarea bebelușului de doar patru luni, povestind apoi pe larg motivul pentru care pruncul nu a putut avea parte de o înmormântare ortodoxă, așa cum își doreau părinții.

Acesta a povestit cum părinții bebelușului s-au rugat în mod repetat de un preot ortodox ca acesta să le înmormânteze bebelușul, însă a refuzat pe motiv că pruncul fusese botezat de către un preot catolic. Preotul Eduard Fartan subliniază că botezul a fost făcut într-o situație limită, bebelușul fiind internat în spital unde se lupta pentru propria viață, iar acolo nu exista decât un preot catolic. Deși nu era confesiunea părinților, aceștia și-au dorit în primul rând ca bebelușul lor să fie botezat creștinește. Urmare a acestui fapt, părinții s-au lovit apoi de refuzul unui preot ortodox de a le înmormânta bebelușul decedat.

„Am slujit această înmormântare eu, ca preot greco-catolic român, pentru că preotul confesiunii majoritare a românilor a refuzat să fie alături de familia îndurerată și să le îngroape creștinește pruncul pentru “crima” că, bolnav fiind micuțul și în iminența morții, a fost botezat de capelanul catolic al spitalului.

Digi24.ro

VIDEO Reacția lui Călin Georgescu după informațiile că mama sa a făcut parte din Mișcarea Legionară: Pentru mine, a fost o icoană

De trei ori s-au rugat părinții de acel preot să le îngroape îngerașul plecat din această viață. O dată le-a spus că mai primit era dacă luau ei înșiși o cană cu apă și îl botezau decât să îl boteze un preot catolic, fie și în regim de urgență, sub pericolul morții pruncului, ca preot de spital. A doua oară a spus că dacă era botezat de un slujitor anglican mai treacă-meargă… dar botezat de un capelan catolic este inacceptabil… A treia oară le-a spus să nu mai insiste, că nu va veni, că așa ceva nu se poate face.

Sunt consternat în fața unor asemenea atitudini… Sunt trist și nu înțeleg unde se ascunde omenia și compasiunea în unii preoți, mai ales în împrejurări atât de delicate. Ce scurt-circuite mentale te-ar putea convinge, ca preot, că nu e bine să te rogi cu o familie la moartea pruncului lor??!!

Timp de patru luni și mai bine părinții aceștia nu și-au văzut casa: au stat în spital să-și îngrijească odorul în speranța unei minuni. Iar când lupta cu această viață a micuțului a fost pierdută, cel care avea menirea sfântă să îi mângâie și să îi îmbărbăteze le dă încă o lovitură prin refuzul unei înmormântări creștinești.

Nu voi uita pentru mult timp imaginea celor doi părinți îmbrățișați, îngenuncheați pe marginea gropii și privind în gol spre sicriașul alb, micuț, disproporționat de mic în raport cu groapa care îl înghite…”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Digisport.ro

”L-am implorat să nu bea!” A spus totul despre tatăl copilului ei: ”M-a durut”

Preoții ortodocși spun că regulile sunt clare

Am încercat să stăm de vorbă cu mai mulți preoți ortodocși însă, în această perioadă, cei mai mulți refuză să vorbească cu presa fără acceptul Patriarhiei. Totuși, cu rugămintea de a nu-i da numele, un preot ortodox cunoscut ne-a explicat că regula în interiorul Bisericii este ca preoții ortodocși să înmormânteze doar creștini ortodocși. Acesta a subliniat că nu există o dispensă pentru ca un preot să slujească la înmormântarea unui creștin din altă Biserică.

„În mod normal nu. Un preot ortodox trebuie să facă slujbă de înmormântare doar unor creștini ortodocși. Nu se pune problema de o dispensă. Nu dă nimeni nicio dispensă. Preotul ortodox face înmormântare la creștinii ortodocși, un preot catolic la creștinii romano-catolici și așa mai departe. Niciun preot ortodox nu poate face înmormântare unei persoane care face parte din alt cult, asta cu siguranță”, a declarat pentru FANATIK un preot ortodox pe care l-am rugat măcar să ne confirme care este poziția în interiorul Bisericii Ortodoxe în această privință.

De altfel, chiar din comentariile la postarea cu acest caz revoltător aflăm că astfel de cazuri nu sunt deloc singulare, ba mai mult o femeie îi mulțumește preotului Fartan că i-a înmormântat copilul după o situație similară. „Fără dumneavoastră și copilul meu ar fi mers din aceasta lume lipsit de slujba înmormântării !!Nu vă vom uita!!!! Tind să cred ca așa zișii preoți din UK, români, nu au nimic în comun cu credința … Acum doi ani , la fel s a întâmplat cu copilul meu din UK, vreo trei preoți ortodocși au refuzat să-i facă slujba. Am avut noroc de părintele Eduard Fartan, cel care a înțeles suferința familiei și a celor doi copii rămași”, a scris femeia, care a precizat că dorința copilului ei decedat a fost să fie incinerat, motivul refuzului din partea preoților ortodocși.

Pe de altă parte, teologul Radu Preda susține că nu există o dogmă în credința ortodoxă care să interzică înmormântarea unui creștin ortodox care a fost botezat într-o altă religie creștină. Acesta a subliniat că nu cunoaște acest caz particular, dar, a spus că dacă se confirmă, atunci ar reprezenta o barbarie.

„Nu știu cazul propriu-zis dar, principial vorbind, noi recunoaștem botezul atât al catolicilor cât și al protestanților și neo-protestanților atâta timp cât este făcut în numele Sfintei Treimi. Deci, din punctul ăsta de vedere, botezul este valid, este taina prin care o ființă umană intră în comuniunea largă a ceea ce noi numim Biserica lui Hristos, pe care noi o împărțim confesional.

Deci, din punctul ăsta de vedere, nu este un impediment, o rezervă… câtă vreme a fost botezat și bine că a fost botezat… nu te joci cu lucrurile acestea.. îmi e greu de crezut că un astfel de caz s-a petrecut, că oamenii care sunt acolo în Marea Britanie sunt capabili de asemenea barbarisme. Eu am mari dubii că cineva cu mintea la el se complace în așa ceva”, a declarat, pentru FANATIK, teologul Radu Preda.

FANATIK a cerut o poziție oficială din partea Patriarhiei și a Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale din Paris, iar în momentul în care vom primi un răspuns, va apărea în material.

Biserica Ortodoxă, între dogme și provocările prezentului

Acest caz amintește, într-o oarecare măsură cel puțin, de imensa provocare reprezentată de tragedia de la Colectiv pentru Patriarhia Română. Atunci, zile în șir – mai exact cele trei zile de doliu național decretate – preoții ortodocși au lipsit de la locul tragediei cu scuza că „nu au fost invitați”. Abia în a patra zi, pe fondul unei presiuni sociale imense, un sobor de preoți a oficiat o slujbă în fața clubului într-un moment în care întreaga societate era alături de tinerii care se luptau între viață și moarte în spitalele din Capitală.

După acest episod, unde opinia critică față de Biserică a fost aproape generală la nivelul întregii societăți, BOR s-a găsit angrenată, și prin prisma propriilor diviziuni interne, în temele politico-culturale care au frământat societatea. A fost mai întâi Referendumul pentru familia tradițională, au urmat apoi restricțiile din pandemie și, în toți acești ani, implicarea directă a unor preoți în viața politică – în special prin susținerea partidelor de extremă dreaptă, cu tentă legionară, după cum a demonstrat-o atât ascensiunea AUR în 2020, cât și cea a lui Călin Georgescu în această iarnă.

De altfel, în comentariile la postarea preotului Eduard Fartan, toate comentariile sunt negative sau chiar mult mai dure la adresa preotului ortodox care a refuzat să înmormânteze bebelușul de patru luni. „Ce rușine”, „Trist! Din păcate despre astfel de atitudini absurde am mai auzit!”, „Foarte trist și rușinos pentru acel preot” sau „Un taliban nenorocit și intolerant”, sunt doar câteva exemple în ceea ce privește reacțiile oamenilor la adresa preotului ortodox.

Sociologul Mihai Rusu, lector la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, este de părere că BOR, la fel ca și celelalte biserici creștine, se găsește într-o tensiune structurală inerentă între dogmele ce constituie baza credinței și adaptarea lor la problemele prezentului astfel încât să-și mențină relevanța.

„Biserica Ortodoxă Română, ca și toate celelalte biserici creștine, este prinsă într-o tensiune structurală, pentru că Biserica este o instituție esențialmente tradițională, ce-și cultivă propria tradiție și poruncile din sfintele scripturi. Pe de altă parte, noi trăim astăzi într-o societate în care schimbarea socială, inclusiv cea valorică la nivel de moravuri, credințe, a atins un ritm fără precedent.

Și atunci, Biserica este prinsă în această tensiune care presupune, pe de o parte, să-și păstreze propria identitate, să-și respecte propriile doctrine, dogme, valori, dar, pe de altă parte, să facă și niște concesii prin care să-și păstreze relevanța în contemporaneitate.

Cu privire la BOR, ea este mai puternic ancorată în tradiție, și pare mai rigidă la schimbare în raport cu celelalte biserici creștine. Aș spune că BOR a încercat cumva să se adapteze, inclusiv prin fenomenul acesta al preoților de tip influencer, dar care vedem că nu a chiar reușit, după cazurile celor care au sfârșit în închisoare pentru activități foarte dubioase, inclusiv în privința abuzurilor sexuale. Și atunci, Biserica rămâne prinsă în această contradicție. Este o biserică tradițională, care trebuie să-și negocieze permanent raporturile cu realitatea post-modernă”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Mihai Rusu.

Chiar și în acest context Biserica rămâne una dintre instituțiile în care românii declară că au cea mai mare încredere. Un sondaj pe această temă, publicat la finalul anului trecut, plasa Biserica, alături de Armată, la un procent de 70% în încrederea populației.

Nicio religie nu este încremenită în tradiție și dogmă

Pe de altă parte, sociologul Mihai Rusu subliniază că nicio dogmă, niciun corp de credințe nu rămâne neschimbat în timp, cel puțin în privința normelor care nu constituie esența sau fundamentul unei credințe. În opinia acestuia, dacă refuzul Bisericii de a face concesii în privința dogmelor fundamentale refuzul unui compromis poate fi înțeles, același lucru nu mai e valabil și pentru normelor de ordin secundar, cum ar fi cea din cazul de la Londra.

„Doctrinele religioase noi tindem să le vedem ca pe ceva de tip monolit, un bloc dur, insensibil la schimbare. Eu aș spune că tot acest sistem de doctrine are un nucleu dur dogmatic, care într-adevăr este centrul nervos al oricărui sistem de credințe și care, de regulă, este extrem de rigid în fața schimbării. Dar, în jurul acestui nucleu dur există un alt corp de credințe care sunt mult mai elastice, mult mai flexibile. Acestea pot fi schimbate, pot fi reconfigurate în urma unor presiuni sociale venite din partea societății în urma unor astfel de evenimente.

Iar cazul acestui copil care a fost refuzat să fie înmormântat de un preot ortodox nu mi se pare că atinge acel nucleu dur al credințelor cu adevărat dogmatice, ce sunt absolut non-negociabile din perspectiva ortodoxiei”, a mai declarat sociologul Mihai Rusu, pentru FANATIK.