Spargerea de la muzeul din Drents, în urma căreia au fost furate un coif și mai multe brățări dacice, nu este nici pe departe primul jaf care are ca obiect artefacte de acest gen. Mult mai puțin spectaculos, fără explozii și focuri de artificii, dar la fel de eficient, a fost furtul de la muzeul din Severin, care a rămas până astăzi învăluit în mister. Comoara dispărută nu a fost recuperată niciodată.
Un număr de 552 de piese de tezaur, în valoare totală de 260.405,14 lei (valoare stabilită prin expertiză), au dispărut fără urmă, iar anchetatorii nu au fost în stare nici până astăzi să le recupereze. Dispariția a fost descoperită la data de 1 aprilie 2014, atunci când, cu ocazia unei inventarieri a pieselor de muzeu, s-a observat că lipsea o brățară dacică de argint și o fibulă de argint.
Ulterior, s-au mai descoperit lipsă 549 de monede de aur și argint, iar până la finalul inventarierii s-a aflat că ”s-a pierdut” și un cercel cu bumb piramidal din aur. O adevărată comoară dispărută.
Polițiștii au deschis un dosar penal, iar ancheta a pornit de la angajata muzeului, care le avea ”pe gestiune”. Femeia, care urma să se pensioneze, a predat mai puține piese de muzeu decât primise pe gestiune și astfel a fost inclusă printre principalii suspecți.
Angajata respectivă, considerată un specialist de marcă al muzeului, a fost interogată de mai multe ori, până când procurorii au ajuns la concluzia că nu știe nimic. După patru ani, Parchetul de pe Lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin a dispus clasarea cauzei penale față de respectiva femeie și de alți cinci angajați.
În aceeași ordonanță, s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor față de persoane necunoscute.
În decembrie 2018, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a respins Ordonanța de clasare în dosarul comorii dispărute de la Severin, iar cauza s-a întors la procuror. În iunie 2019, Parchetul a emis o nouă Ordonanță de clasare, care, de asemenea, a fost desființată de instanță.
În fine în februarie 2020, a fost pronunțată o a treia Ordonanță de clasare, care, de această dată, a fost menținută de instanță.
Doi ani mai târziu, Muzeul Regiunii Porților de Fier s-a îndreptat împotriva Mariei B., femeia care avea în grijă comoara dispărută de la Severin, solicitând despăgubiri de 318,736,83 de lei (valoarea indexată a bunurilor dispărute), iar dosarul se judecă și astăzi.
La aproape 11 ani după dispariția comorii de la Severin, instanța încă nu a găsit un expert care să evalueze obiectele dispărute, la valoarea lor de astăzi.
Din colecția de 90.000 de piese aflate la Muzeul Regiunii Porților de fier au dispărut:
Comoara dispărută de la Severin nu a fost găsită niciodată. Anchetatorii au ajuns la concluzia că obiectele de preț au fost subtilizate de-a lungul mai multor ani, fără să existe indicii concrete despre autorii furtului. Se pare că acestea au fost furate cu ocazia mutării pieselor de colecție dintr-un depozit în altul, în timpul reabilitării clădirii în care funcționează muzeul.
Instituția nu și-a recuperat nici astăzi paguba, iar șansele de a obține această sumă de la o fostă angajată, în prezent pensionară, pot fi considerate nerealiste.
Nu este prima dată când Muzeul Regiunii Porților de Fier este ”prădat”. În 1992, de aici a dispărut o piesă extrem de valoroasă, sabia lui Osman Pașa, pe care comandantul turc i-a predat-o generalului Mihail Cerchez, la Plevna. Cazul nu a fost soluționat nici până azi și a rămas cu autor necunoscut.