Eliminarea lui Călin Georgescu din cursa pentru Cotroceni a fost un subiect de prim-plan în presa internațională. Atât SUA, cât și Rusia s-au numărat printre cele mai vocale critici ale anulării alegerilor și ale deciziei CCR care i-a interzis lui Georgescu să candideze. Prin vocea purtătorului de cuvânt al ministrului rus de externe, România a fost descrisă drept o caricatură a democrației. În plus, Elon Musk a criticat constant România. Marius Ghincea, politolog și cercetător la Institutul Federal de Tehnologie din Zürich, a explicat, pentru FANATIK, motivele pentru care România se află în atenția celor două mari puteri.
În timp ce Reuters consideră că incertitudinea a cuprins România ca o ceață, Politico prezice că retragerea lui Georgescu va „dinamita” relațiile dintre România și SUA. Bloomberg, agenție de știri americană, a subliniat într-un articol recent că „nicio țară din Uniunea Europeană nu a atras mai mult vitriol din partea lui Trump decât România”.
Jurnaliștii notează că Georgescu a fost interzis pe baza unor informații furnizate de serviciile secrete, desecretizate strict pentru judecătorii CCR, cei care au și luat decizia.
Cea mai recentă reacție vine din partea Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse: „Este o caricatură a democrației, pur și simplu”, a descris aceasta situația din România.
În ultimele luni, atât Donald Trump, cât și Elon Musk sau J.D. Vance au criticat dur România pentru anularea alegerilor. Pe lângă aceasta, și Rusia a atacat în termeni duri democrația românească, arătând cu degetul spre autoritățile de la București. De ce, dintr-o dată, România se află în centrul atenției internaționale?
„Din perspectiva Federației Ruse, comentariile venite din partea Ministerului de Externe, precum și ale altor oficialități rusești sau ale unor persoane importante din Rusia, au rolul de a delegitima și discredita instituțiile europene, în special pe cele democratice. Acest demers reprezintă o formă de sprijin pentru regimul autoritar din Federația Rusă, oferind România ca exemplu pentru a susține ideea că europenii care îndeamnă Rusia să revină la normele democratice nu respectă aceste norme în propriile țări și, prin urmare, dau dovadă de ipocrizie atunci când cer altora să implementeze reforme.
În ceea ce privește SUA, criticile apar în contextul în care noua administrație Trump are o opoziție foarte radicală anti-europeană și privește cu reticență perspectivele politice liberale de pe continent. Aceste comentarii trebuie înțelese în cadrul unei confruntări ideologice transatlantice”, a explicat, pentru FANATIK, Marius Ghincea, politolog şi cercetător la Institutul Federal de Tehnologie Zurich.
Politologul a descris principalele motive pentru care situația din România a ajuns să fie dezbătută la nivel mondial.
„România a ajuns în mijlocul acestei confruntări deoarece autoritățile statului nu au reușit să comunice și să justifice în mod adecvat deciziile luate anul trecut, decizii excepționale care au generat numeroase nedumeriri nu doar pe plan intern, ci și în străinătate.
Din acest punct de vedere, s-a demonstrat că vulnerabilitățile noastre instituționale ne-au pus în situația de a fi folosiți drept exemplu negativ, iar alți actori geopolitici au exploatat această slăbiciune în mod oportunist, folosind-o în confruntările geopolitice în care România rămâne doar un actor marginal”, a mai subliniat Marius Ghincea.
Politico titra că eliminarea lui Georgescu din cursa pentru Cotroceni va afecta inclusiv relațiile România-SUA.
„Eu cred că are potențialul de a crea tensiuni cu administrația americană, în funcție de cât de influentă este mișcarea MAGA. Ea a fost vocală în favoarea lui Georgescu, dar, la nivel instituțional, nu cred că implicațiile vor fi foarte mari, din simplul fapt că suntem prea mici, prea irelevanți”, a declarat pentru FANATIK Marius Ghincea.
România a fost criticată inclusiv de unii lideri europeni, printre care Viktor Orban, premierul Ungariei, și Matteo Salvini, vicepremierul Italiei, cel din urmă spunând că situația din România este „o rușine în inima Europei”. Totodată, presa internațională privește cu scepticism la evenimentele următoare din România și pune sub semnul întrebării democrația, dar și instituțiile românești care ar trebui să fie garantul acesteia.
Întrebat ce poate face România pentru a-și credibiliza imaginea, Marius Ghincea a spus că: „Un mod prin care România își poate reabilita imaginea este să organizeze alegeri prezidențiale corecte, care să respecte normele internaționale democratice și, totodată, să aibă o comisie de anchetă parlamentară care să analizeze evenimentele din decembrie și până acum, pentru a putea avea o înțelegere corectă și completă cu privire la evenimentele care au avut loc.
Absența unei astfel de anchete și a unui raport care să ne arate ce s-a întâmplat este un element esențial în acest proces”.