Discuție relansată despre „reforma” CCR: „Este mult prea politizată”. „Dacă nu schimbăm, suntem jagardele”

După ce CCR a validat revocarea din funcția de președinte al Senatului a Ancăi Dragu, USR vorbește din nou despre necesitatea reformării Curții Constituționale, despre care spune că este subordonată politic puterii.

Într-un tipar care se repetă de un deceniu încoace, partidele relansează discuția despre „reforma CCR” după aproape fiecare decizie a Curții care le afectează interesele.

USR nu face excepție de la regulă înscriindu-se într-o tradiție inaugurată de PSD și PNL, de pe vremea când la guvernare se aflau democrat-liberalii lui Traian Băsescu.

USR acuză din nou politizarea CCR

„Avem nevoie de o reformă a instanţei constituţionale din România, mult prea politizată prin modul de numire şi acţiune a judecătorilor. Avem nevoie de o Curte Constituţională care să acţioneze ca un real arbitru, nu ca un apărător permanent al puterii în raport cu opoziţia”, a declarat președintele USR Dacian Cioloş, după anunțarea deciziei prin care CCR a stabilit  că revocarea Ancăi Dragu de la conducerea Senatului și înlocuirea sa cu Florin Cîțu s-au făcut constituțional.

Digi24.ro

Fermierii aruncă tone de legume în timp ce samsarii din piețe vând marfa cu 200% mai scumpă. „De trei zile arunc”

Ideea schimbării regulilor de funcționare a Curții Constituționale, acuzată din mai multe părți de partizanat politic, este una recurentă, însă promotorii acesteia renunță repede la proiecte, mai ales că majoritatea presupun revizuirea Constituției, o procedură foarte dificil de realizat întrucât presupune o majoritate parlamentară de două treimi.

Chiar USR, în urmă cu un an, promova în programul de guvernare al cabinetului Cîțu, necesitatea revizuirii Constituției și, în mod special, a reformei CCR.

„În privința reformei constituționale considerăm că se impune, printre altele, și reformarea instituției Curții Constituționale în sensul eliminării acelor factori care au condus la politizarea deciziilor acestui organism fundamental într-o democrație. Pentru alte propuneri de revizure a Constituției vom constitui o comisie parlamentară dedicată, care va face o propunere de revizuire la finele primului an de guvernare”, se spunea în programul comun asumat de către PNL și USR în decembrie 2020.

Comisia de revizuire nici măcar nu a fost înființată de către cele două partide, cu atât mai puțin să elaboreze un proiect de nouă Constituție. Subiectul nu a fost printre cele care au dus la ruperea coaliției USR-ului cu liberalii, semn că nici partidul lui Cioloș nu a luat în serios acest proiect.

Digisport.ro

Ce surpriză! Despărțiți de mai bine de 16 ani, cei doi au apărut din nou împreună: "Am primit multe telefoane!"

„Mini-reforma” PNL, fără sprijin de la USR

Mai mult, în trecutul relațiilor dintre USR și PNL a existat o situație în care liberalii au acuzat partidul lui Cioloș că au blocat o reformă care viza Curtea Constituțională. După o decizie a CCR care a iritat PNL-ul, deputatul liberal Pavel Popescu iniția în 2019 un proiect de modificare a Legii CCR, prin care propunea o mini-reformă a acestei instituții, care să nu necesite revizuirea Constituției.

Astfel, pentru controlul de constituționalitate a legilor organice înainte de promulgarea lor se propunea ca deciziile CCR să fie luate cu o majoritate de două treimi, adică 6 voturi din 9. Aceeași majoritate era propusă și pentru soluținarea conflictelor de natură juridică dintre instituțiile statului. În plus era introdusă și posibilitatea ca un judecător al CCR să se recuze de la judecarea unei spețe, în cazul în care ar fi avut un interes direct.

Un an mai târziu, în mai 2020, Senatul respingea definitiv proiectul de lege, respingere fiind posibilă și datorită faptului că USR s-a abținut de la vot.

„Astăzi, în plenul Senatului, PSD a votat din nou împotriva reformei Curții Constituționale și pentru protejarea corupților. USR a făcut exact același lucru prin abținerea sa la vot. Ce zici Dane? (Dan Barna, fostul președinte al USR – n.red.) După #fărăpenali, facem și o inițiativă #fărăipocrițiînfuncțiipublice? #rușine”, scria revoltat Pavel Popescu pe Facebook.

„Jagardelele” de la PNL

Pe de altă parte, și liberalii au un istoric recent în care au vociferat la adresa CCR după fiecare decizie a tribunalului constituțional care nu le-a convenit, dar ulterior nu au întreprins vreun demers concret pentru modificarea Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Cei de la PNL au fost scoși din sărite îndeosebi în vremea în care Curtea Constituțională infirma o mare parte din măsurile luate guvernul Orban la începutul epidemiei de coronavirus, precum carantina instituționalizată obligatorie, amenzile date pe durata stării de urgență sau restrângerea unor drepturi și libertăți prin ordonanțe militare.

Într-un editoria din 5 mai 2020, publicat pe digi24.ro, prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan adresa cuvinte grele președintelui CCR Valer Dorneanu iar la final concluziona: „Este obligatoriu să modificăm Legea CCR. Dacă nu luptăm să o facem, suntem complicii lui Dorneanu și Toader, suntem vrednici de milă. Sau jagardele – nici „javră”, nici „jigodie”, ci amândouă.”

Și premierul de atunci, Ludovic Orban, i-a ținut isonul lui Rareș Bogdan după fiecare eșec pe care guvernul său îl înregistra la CCR. „Trebuie schimbată componența Curții Constituționale, trebuie eliminați politrucii de acolo, trebuie să intre numai magistrați cu cariere serioase în spate, nu oameni care au făcut politică și care sunt numiți acolo ca să răspundă la comenzi politice!”, afirma Orban.

Însă în afară de declarații belicoase, liberalii nu au făcut decât să lanseze considerații generale despre cum ar trebui să funcționeze Curtea pe viitor. Astfel deputatul Cristian Băcanu, pe vremea când era secretar de stat la Ministerul Justiției, vorbea despre posibilitatea ca judecătorii să fie selectați doar din interiorul sistemului judiciar, iar numirile făcute la CCR  de către Camera Deputaților și Senat să aibă nevoie de o majoritate de două treimi.

Reforme făcute pe Facebook

Un proiect mai elaborat a fost prezentat într-o postare pe Facebook de unul dintre juriștii notabili ai PNL Ioan Cupșa, în mai 2020. Acestea propunea creșterea numărului de judecători la 15, fiecare dintre puterile statului urmând să desemneze cinci persoane. Numirile din Parlament ar fi urmat să fie făcute cu majoritate de două treimi, aceeași majoritate fiind necesară și pentru desemnarea celor 5 judecători numiți de CSM. Alți 5 ar fi fost numiți de către Guvern, la propunerea președintelui. Astfel, în CCR ar fi urmat să se regăsească și reprezentanți ai puterii judecătorești, precum și persoane desemnate de partidele de opoziție.

Durata mandatului judecătorilor ar urma să fie redusă de la 9 la 5 ani, însă cu posibilitatea reînoirii acestuia pentru încă 5 ani. În plus, toate deciziile CCR ar fi luate cu majoritate de două treimi.

Tăcerea interesată a PSD

În ultimii ani, PSD nu a lansat vreo propunere de reformare a Curții, lucru explicabil că majoritatea membrilor actuali ai CCR au fost propuși de către social-democrați. Însă în perioada în care președinte era Traian Băsescu, iar la Curte se formase „o majoritate PDL”, social-democrații au vociferat și ei pe tema schimbării regulilor la CCR.

În proiectul de revizuire a Constituției, elaborat de USL după preluarea puterii în 2012, se vorbea despre posibilitatea ca deciziile CCR să fie infirmate printr-un vot al Parlamentului, cu o majoritate de două treimi. Prevederea a existat în Constituție până la revizuirea din 2003, însă chiar guvernul PSD condus de către Adrian Năstase eliminase această posibilitate.

În timpul guvernării USL s-au vehiculat chiar variante mai radicale decât cele lansate mai recent, inclusiv desființarea CCR și trecerea competențelor sale la Înalta Curte de Casație și Justiție. O altă variantă, propusă de către liberalul Eugen Nicolăescu, actualul viceguvernator al BNR, prevedea ca membrii CCR să fie desemnați prin tragere la sorți dintre judecătorii ICCJ. De toate aceste discuții s-a ales praful după ruperea alianței dintre PSD și PNL