Ce a câștigat deja Putin fără să tragă un singur foc. Lista concesiilor făcute de Occident în încercarea de a preveni o invazie

Acceptarea tacită a anexării ilegale a Crimeei, moratoriul de zece ani pentru o eventuală aderare a Ucrainei la NATO, destabilizarea economiei și societății ucrainene și a țărilor din Europa de Est, ocuparea militară a Belarusului și revenirea ca mare putere pe scena politică internațională sunt principalele puncte câștigate de Vladimir Putin prin criza declanșată. Este, potrivit presei internaționale, reversul continuării eforturilor diplomatice, anunțul optimist de luni seara.

Prețul continuării „eforturilor diplomatice”

În timp ce președintele Putin și ministrul de externe Lavrov și-au reconsiderat pozițiile luni seara, vorbind despre continuarea eforturilor diplomatice, mulți comentatori de politică externă fac inventarul a ceea ce a câștigat Rusia deja. Mai ales că Ucraina, în încercarea disperată de a obține o soluție diplomatică, a anunțat inclusiv renunțarea la încercarea de a adera la NATO, intenție respinsă apoi oficial de președintele Zelenski. Dar, notează în Kyiv Post, Diane Francis, autor pentru National Post din Canada și Atlantic Council, aderarea sa la organizația nord-atlantică ar putea fi blocată, oricum, prin veto, de Germania.

Francis enumeră, într-un editorial, lucrurile pe care Ucraina le-a pierdut deja din cauza amenințărilor Rusiei, dar și câștigurile Rusiei. Vladimir Putin – pentru care un război ar putea însemna sfârșitul atât personal cât și pentru țara pe care o conduce cu mână de fier, din cauza sancțiunilor și a faptului că și-ar pierde locul la masa țărilor civilizate – se folosește cu succes de singura armă pe care o are la îndemână: amenințarea cu războiul.

Iar cîștigurile sunt duble: destabilizarea Ucrainei și Europei de Est și revenirea în postura de super-putere mondială, cu un cuvânt important de spus în politica europeană.

Digi24.ro

Pe cine a sunat Papa în fiecare zi, timp de mai bine de un an și jumătate înainte de a muri

Ce putea să piardă Putin

„Câtă vreme Putin nu este denunțat ca un criminal, iar Rusia nu e scoasă afară din Europa, ei își vor continua comportamentul de mafioți, extorcând, mituind și înșelând. Iar până când amenințarea invaziei nu este neutralizată, războiul lui Putin împotriva Europei, început în 2014, va continua până la faza finală: ocuparea completă fără trupe”, scrie Diane Francis.

Ea arată însă că ideea unui război nu este populară în Rusia, iar consecințele sancțiunilor economice (excluderea din sistemul SWIFT, renunțarea la Nord Stream 2, tarife de 30% pe orice export și expulzarea rușilor), precum și miile de soldați ce se vor întoarce în sicriu în caz de război vor pproduce un dezastru similar cu cel din Afganistan.

Digisport.ro

Italienii s-au convins de Cristi Chivu, după doar 7 meciuri pe banca celor de la Parma

Iar după cum arată un general rus în retragere, Leonid Ivașov, faptul că anexarea Crimeei nu a fost recunoscută internațional este un eșec al politicii externe a Rusiei. Mai mult, spune militarul, o invazie terestră a Ucrainei ar însemna sfârșitul pentru Rusia ca stat independent. În aceste condiții, spune Diane Francis, cel mai probabil Putin nu va decide invadarea Ucrainei, pentru că amenințarea cu războiul s-a dovedit mult mai profitabilă.

Ce a pierdut Ucraina și Europa de Est și ce a cîștigat Kremlinul

Simpla amenințare a întrerupt traiectoria de creștere economică a Ucrainei, alungă investițiile străine și oprește reformele pentru ani buni. Oamenii pleacă, se amână sau se renunță la multe tranzacții, zborurile sunt anulate, întreaga zonă este aruncată în incertitudine. Spectrul unei „cortine de fier” care să despartă Ucraina de lumea democratică este tot mai apăsător. Afectate sunt și țările din vecinătatea Ucrainei.

În același timp, Belarus este, de facto, ocupat de trupele Rusiei.

Următoarele ținte vor fi Kazahstan, Armenia, Georgia, Moldova și țările din Balcani, mai spune autoarea, iar Marea Neagră va deveni „lac rusesc”.

Soluția, în opinia Dianei Francis, este ca Occidentul să continue să sprijine și să înarmeze Ucraina și celelalte ținte ale lui Putin. Și, de asemenea, să fie mult mai activ în sprijinirea opoziție interne față de actualul lider de la Kremlin.

Occidentul, foarte atent la solicitările Rusiei

Potrivit Financial Times, două persoane apropiate de Kremlin au afirmat despre criza produsă de masarea de trupe la granițele Ucrainei și afirmarea publică a nemulțumirilor privind securitatea i-au adus deja beneficii lui Putin. De exemplu, potrivit lui Iuri Ușakov, consilier pentru politică externă al președintelui Rusiei, Joe Biden nu a insistat pe sancțiunile din partea SUA în discuția telefonică recentă cu Putin, în schimb s-a arătat foarte preocupat de îngrijorările Kremlinului.

Iar Macron a declarant, după convorbirea cu Putin, că este legitim ca Rusia să ridice aceste probleme legate de securitatea sa și că liderul de la Kremlin s-a arătat dispus să întreprindă măsuri concrete pentru dez-escaladarea situației. „Liderii occidentali trebuie să se gândească la cererile noastre, și o fac”, a spus un alt official de rang înalt de la Kremlin.

Notând că, din cauza pandemiei, Putin s-a izolat de majoritatea membrilor mai liberali ai administrației sale, fiind înconjurat mai ales de vechii KGB-iști ce-i sunt foarte apropiați și cu care împărtășește neîncrederea și conspiraționismul cu privier la Occident, FT notează că „retorica anti-NATO a liderului rus, care a crescut după invadarea Crimeei din 2014 și anexarea peninsulei, a fost prelungită de războiul prin proxy din Donbas.

Iar actuala criză este prima ocazie în care Moscova simte că este într-adevăr ascultată, potrivit unui official de la Kremlin. „Acest antagonism poate fi rău pe termen lung, dar ne face bine pe termen scurt”, a spus acesta.

Iar Emmanuel Macron și consilierii săi cred că un război ar putea fi evitat dacă lui Putin i se oferă o ieșire avantajoasă din această situație. „Putin rămas provocator prin aceste exerciții militare, dar a avut grijă să mențină toate opțiunile pentru dialog”, a spus un înalt oficial după convorbirea Macron-Putin. Dar decizia rămâne să fie luată în cercul foarte restrâns de intimi ai lui Putin.

Capcana în care Putin a intrat de bunăvoie

Despre capcana în care a intrat de bunăvoie Putin scrie și Gerhard Mangott, profesor de „Relații Internaționale” la Universitatea din Innsbruck, în The Moscow Times. El arată că o escaladare militară a situației este posibilă, având în vedere că Putin a amenințat cu un răspuns militar-tehnic dacă cererile sale de garanții de securitate scrise din partea Occidentului și a NATO nu vor fi satisfăcute. Mai ales că atât SUA, cât și NATO, au anunțat publică că nu vor îndeplini cerințele Rusiei. Dar, notează profesorul Mangott, un răspuns nu e cu necesitate o invazie.

Ar putea însemna o amplasare de arme atomice în Kaliningrad și Belarus, sau un atac cybernetic masiv contra infrastructuriicritice, băncilor sau companiilor din Ucraina. Și niciuna dintre acestea nu ar duce automat la adoptarea de sancțiuni economice, cum ar face invazia.

Pentru că, notează autorul, desi Rusia este în prezent mai bine pregătită decât în 2014 să suporte sancțiuni economice, acestea ar putea agrava starea economică oricum precară a țării, cu inflație mare și scădere a puterii de cumpărare. Dar o invazie ar putea determina și un răspuns militar masiv al NATO, cu o amplasare substanțială și permanentă de trupe în Europa de Est, ceea c ear însemna abandonarea, pentru totdeauna, a Actului Fondator Rusia-NATO din 1997.

Gerhard Mangott spune însă că Putin a intrat de bunăvoie în acestă capcană, din care ori va ieși cu imaginea de lider puternic compromisă în fața aparatului militar și de securitate, ori folosind forța. Mai mult, dacă ar ceda acum, Putin și-ar pierde principalul instrument de negociere, amenințarea militară, care nu arm ai fi luată în serios, iar Occidentul ar câștiga războiul de imagine arătând că presiunile sale au împiedicat invadarea Ucrainei.

O ieșire din capcană pentru Putin ar fi putut fi acceptarea controlului rachetelor cu rază medie de acțiune și măsurile de verificare comune cu NATO în țările din vecinătatea Rusiei. Dar Kremlinul a respins această ieșire, iar Lavrov a numit aceste asigurări „chestiuni secundare”.

Moratoriul pe 10 ani cu NATO, preferabil „finlandizării”

Și, în condițiile în care NATO nu renunță la politica „porților deschise” pentru noi membri, dar în afară de Polonia și statele baltice nimeni nu se gândește serios să invite Ucraina în NATO, un moratoriu de zece ani asupra extinderii alianței ar putea fi luat în considerare. O astfel de decizie, crede profesorul Mangott, ar contribui masiv la dez-escaladarea situației. Iar moratoriul ar fi și pentru Ucraina o soluție mult mai favorabilă decât „finlandizarea”, amintită în treacăt de Macron, adică transformarea Kievului într-un regim nealiniat, cu o politică externă prietenoasă față de Rusia și libertate în afacerile interne. Întrebarea este, spune autorul, dacă Occidentul își asumă o astfel de concesie.

Robert Peston, jurnalist politic la ITV News, scrie în Spectator despre schimbarea de ton și reapariția optimismului la Joe Biden și Boris Johnson, considerând că această criză din Ucraina a readus unitatea Occidentului. Sursa optimismului ar fi asumarea, de către Kiev, a unui moratoriu de zece ani pentru aderarea la NATO, idee încurajată de și de președintele american, și de premierul britanic.

Și amândoi speră că o astfel de concesie va fi un motiv bun pentru ca Putin să-și retragă cei circa 140.000 de militari care au înconjurat Ucraina și să renunțe la un război de lungă durată și foarte costisitor pentru Rusia.

Dar, punctează Peston, cel mai important câștig pentru Putin este faptul că atât Biden și Johnson, cât și liderii UE, acceptă tacit apartenența Crimeei la Rusia, în ciuda faptului că a fost anexată cu încălcarea dreptului international și a tratatelor bi și multilaterale. „Amenințând restul Ucrainei, Putin și-a consolidat Crimeea, pe care nimeni n-o mai aduce în discuție”, potrivit unei surse guvernamentale citate de Spectator.