Marți, în ședința de guvern de la ora 18.00, coaliția va aproba pachetul de măsuri ce vizează reforma în administrația publică. Asta după ce cu o zi înainte partidele din coaliție au ajuns la un acord cu privire la măsurile de reducere a costurilor, plus pachetele cerute de PSD, unul pentru relansare economică și un al doilea, de măsuri sociale, ce constă în eliminarea unor taxe și impozite pentru anumite categorii de persoane. Este deznodământul a aproape șase luni în care social-democrații au reușit să blocheze reforma administrației publice, negociată la începutul guvernării.
Reforma administrației locale a fost una dintre principalele obiective adoptate la nivelul coaliției de guvernare încă de la preluarea mandatului de către Ilie Bolojan (23 iunie). După ce premierul a anunțat însă primul pachet de măsuri fiscale (august 2025), lucrurile s-au împotmolit în coaliție. Motivul a fost blocarea de către social-democrați a măsurilor pe care premierul Bolojan le dorea în pachetul de reformă a administrației locale. Tema centrală era numărul de oameni care să fie dați afară din primării.
Tergiversările pe măsurile de reformă în administrația locală au început încă din luna septembrie. Social-democrații au venit cu o contra-ofertă de eliminare a 25% din posturile din administrația locală, ceea ce ar fi însemnat reduceri doar pe hârtie: posturile erau tăiate, dar oamenii rămâneau în funcție. Practic, cheltuielile statului rămâneau aceleași. Premierul Bolojan a insistat că reducerea posturilor ar trebui să fie de circa 40%, ceea ce ar echivala cu reducerea efectivă a 13.000 de posturi.
Timp de aproape șase luni, până la începutul acestei săptămâni, social-democrații s-au opus categoric măsurilor urmărite de premierul Bolojan. Declarațiile liderilor PSD au fost categorice: ei nu susțin nicio reformă ce echivalează cu concedieri din administrația locală.
„Așa-numita reformă la administrația publică locală, să știți că nu e reformă ceea ce se propune. Sunt concedieri în masă. Când dai afară oameni, asta nu înseamnă că faci reformă, ci că pur și simplu se concediază oamenii”, „Poziția PSD rămâne fermă: concedierea angajaților nu trebuie să devină un scop în sine” și „Nu văd să faci un scop în sine din a da oamenii afară care, la rândul lor, pe de-o parte îi treci în șomaj, care vor însemna iarăși cheltuieli pentru stat”, sunt doar câteva din declarațiile președintelui PSD Sorin Grindeanu făcute în ultimele luni prin care se declară categoric împotriva concedierilor din administrație.
Care este numărul angajaților care ar urma, ca până în anul 2027, să fie dați afară din administrația locală: 13.000 – adică chiar cifra propusă de premierul Bolojan în toamna anului trecut și respinsă atunci de către social-democrați. Astăzi, decizia de a accepta măsurile propuse de liderul PNL, care a făcut la rândul său concesii, vine totuși în contextul în care liderul PNL a obținut cea mai importantă victorie din actualul mandat, decizia CCR pe pensiile speciale ale magistraților.
Practic, marea întrebare care poate fi ridicată acum este ce anume a căutat să obțină și ce anume a obținut PSD după șase luni de tergiversări și atacuri asupra partenerilor de guvernare?
Acordurile din coaliție, atât pe reforma administrativă ce include tăierea a 20.000 de posturi din administrația centrală și locală până la finalul anului, cât și pe pachetele de suport ale PSD vin într-un context favorabil pentru actualul premier. Nu doar decizia CCR, dar în prezent se desfășoară concursurile de selecție pentru procurorii șefi, iar șeful statului este așteptat să finalizeze numirile în fruntea serviciilor secrete.
În acest context, și după ce liderii PNL și PSD au fost la consultări la Cotroceni în contextul atacurilor politice recente, unii analiști politici sunt de părere că aceste acorduri sunt semnalul unei înțelegeri mai ample, în care PSD pare să fi obținut mai mult decât ceea ce se vede în acest moment.
„Dacă ar fi să speculăm, e clar că în ultima perioadă s-au întâmplat niște lucruri, pare că s-a ajuns la niște înțelegeri, care au deblocat și situația de la CCR, înțelegeri care par că au deblocat și reforma administrației, la pachet cu planul de relansare economică, poate au deblocat și situația acelui pachet de solidaritate propus de PSD. Inclin să cred că toate aceste lucruri sunt legate și de alte lucruri, care vor apărea în perioada următoare și care țin de numirile de la serviciile de informații, poate de numirile din justiție – de alte chestiuni care au legătură directă cu balanța de putere.
În consecință e poate prematur să analizăm ce a câștigat PSD, ținând cont că toate aceste lucruri sunt legate cu o ață invizibilă, cu un fir roșu pe care acum nu-l vedem, dar pe care-l putem intui”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.
Pe lângă pachetul de reformă în administrație, Guvernul urmează să aprobe cele două pachete dorite de PSD. Unul de reduceri de impozite și taxe pentru categorii vulnerabile, spre exemplu eliminarea CASS pe indemnizațiile de creștere a copilului, reducerea cu 50% a impozitelor pentru persoanele cu handicap, și un altul de relansare economică, ce prevede facilități fiscale pentru marile investiții ce creează locuri de muncă în România.
Valoarea celor două pachete nu este însă prea impresionantă, situându-se la circa 2,2 – 2,4 miliarde de lei, fiecare. Practic, vorbim de două pachete cu o valoare de sub 0,5% din PIB (0,3% și 0,8% din veniturile totale la buget). Spre comparație, bugetul total al pensiilor a fost în anul trecut de circa 150 miliarde lei.
Analistul politic Cristi Roșu este de părere că asistăm la modul de lucru obișnuit al actualei coaliții, în care fiecare partid a făcut concesii pentru a avea actualul acord. El susține că aceste lucruri sunt de așteptat în actualul format al coaliției – PNL și PSD au electorate diferite până la urmă, și că ambele partide vor încerca să vândă acest acord drept o victorie propriului electorat.
„Nu trebuie să ne uităm neapărat la sumele care sunt implicate, ci mai degrabă la nivel de principii. E cel mai mare partid din alianță și își poate impune dorințele. PSD-ul asta a jucat și electoratul lor avea nevoie de o victorie, pe care a obținut-o. Bolojan a cedat câte puțin pe fiecare domeniu. Cred că e o victorie pentru ei în sensul în care Bolojan a trebuit să cedeze ceva, putem vorbi cât anume a cedat, și apoi electoratul simte că a obținut totuși ceva. Sigur, nimeni nu a câștigat maximal, dar au reușit să-și mulțumească electoratele.
La fel cum Bolojan vinde reforme, ei vor vinde scut social. Vor vinde rezultatul ăsta drept o victorie. Lucrurile merg în aceeași logică. Fiecare partid încearcă să-și țină mulțumit electoratul și să transforme orice faptă într-o victorie. Ăsta e jocul de la guvernare. Încearcă să-și țină electoratul cald pentru 2028. E și o chestie de normalitate, de așteptat într-o coaliție cu 4 partide”, a declarat acesta, pentru FANATIK.
Consultantul politic Adrian Zăbavă subliniază că, dacă pe moment PSD poate să declare că a obținut o victorie importantă pentru propriul electorat, tăierile de posturi din administrație vor afecta în final imaginea partidului. Astfel, acest acord s-ar putea transforma într-o victorie de moment pentru social-democrați.
„PSD, prin toată poziționarea de fond pe toate aceste subiecte, probabil a câștigat o oarecare o oarecare solidaritate față de activul local, față de oamenii din administrația locală și cea centrală care, într-o parte semnificativă, le sunt votanți. Pe fond însă schimbările nu sunt epocale față de ceea ce se propusese la început. Sigur, niște consecințe ale acestei reforme vor exista, aici putem spune că, în ciuda unei campanii de solidarizare cu acești oameni, publicul țintă pentru PSD, e posibil ca efectele acestor măsuri să taie orice câștig anterior. PSD-ul va fi asociat până la urmă acestei guvernări”, a declarat acesta, pentru FANATIK.
Analistul subliniază că blocajul făcut de PSD în tot acest timp nu a venit și cu costuri politice clare, asta și din cauza strategiei premierului Bolojan, care a evitat atacurile la partenerii de guvernare. Practic, dacă PSD a rămas pe același mod de operare din perioada 2022-2024, în care la fel ataca măsurile propuse de PNL, acum partenerii de guvernare par să evite mai degrabă atacurile politice și să proiecteze imaginea unui partid care încearcă să rezolve lucruri. Între timp însă, pentru PSD, după înfrângerile la alegerile din noiembrie-decembrie 2024 au urmat rezultatele proaste la alegerile prezidențiale și dezastruoase la alegerile din Capitală.
„PSD nici nu a fost tras foarte mult la răspundere pentru blocajul făcut. Asta, în principal pentru că strategia lui Bolojan a fost să ignore și să nu răspundă atacurilor venite din partea social-democraților. În PNL există puțini purtători de mesaj secunzi care susțin linia lui Bolojan, mai toată lumea tace și nici USR-ul nu și-a dorit să sară prea mult calul, înțelegând că din partea cealaltă vine mingea cu și mai mare viteză, poate într-o înțelegere cu premierul. Deci, politic nu cred că PSD-ul a fost tras la răspundere pentru acest blocaj, deci pentru ei nu a fost nici prea mult de câștigat, dar nici prea mult de pierdut.
Oricum, per total, această strategie pe care continuă să o joace, de-a opoziția din interiorul guvernării ridică semne de întrebare privind viabilitatea și eficiența ei. În continuare cred că PSD e un partid fără busolă în actualul context și în urma problemelor care s-au văzut la scrutine, alegerile prezidenția, alegerile pentru Primăria Capitalei. Sunt în continuare în căutarea unui drum și folosesc această poziționare mai mult ca plasture, și nu ca un medicament care să-i salveze”, a declarat consultantul politic Adrian Zăbavă, pentru FANATIK.
În opinia acestuia, rezultatele recente arată că PSD nu are încă o strategie pe termen lung, în fața acestor incertitudini – ascensiunea extremei drepte, schimbările economice, etc. – partidul pare să fi ales păstrarea status-quo-ului, prin alegerea unui lider politic fără carismă, dar din anturajul lui Marcel Ciolacu. Analistul politic subliniază că scorul oficial din sondaje al PSD-ului, 20-22%, deci cu câteva procente peste cel din 2024, reprezintă un dezastru pe termen lung pentru partid.
„E clar că rămânerea în fruntea partidului reprezintă menținerea status-quo-ului, o situație care vine și cu bune și cu rele. De exemplu, Olguța în fruntea partidului ar însemna ceva diferit de ceea ce înseamnă Sorin Grindeanu sau de ceea ce a însemnat Marcel Ciolacu. Olguța ar fi altceva, dar în același timp cu ea PSD nu ar putea să joace rolul pe care-l joacă astăzi, nu ar face parte dintr-o guvernare cu PNL. Imaginea PSD-ului de astăzi nu-i ajută însă să iasă din această situație, schimbarea liderului nu a însemnat ceva pozitiv, dar evident, se poate și mai rău”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.