Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a clasat dosarul penal referitor la găsirea resturilor unei drone militare eșuate pe litoralul Mării Negre în apropiere de Gura Portiței, după ce s-a constatat că aceasta a ajuns accidental pe teritoriul României și că nu transporta materiale periculoase. Expertiza SRI a scos la iveală că drona era fabricată în Ucraina.
Judecătoria Babadag a admis propunerea Serviciului Român de Informații, prin Institutul de Tehnologii Avansate, de confiscare a unui aparat de zbor fără pilot și a unui obiect confecționat din fibră de sticlă, găsite pe mal, în primăvara anului 2025. Este vorba despre o dronă de fabricație ucraineană, care a fost adusă de valuri după ce s-a prăbușit în largul Mării Negre. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a clasat dosarul penal referitor la acest incident în noiembrie 2025.
O dronă de 113 cm lungime, fără semne distinctive referitoare la proveniența statului în care acesta era înregistrat, a fost confiscată de autoritățile române după ce a fost descoperită de Garda de Coastă, în zona Periteașca (la 1,4 km sud de Cherhanaua Periteașca). Lângă aparatul de zbor, polițiștii de frontieră au descoperit un obiect de culoare gri, confecționat din fibră de sticlă, în formă de trapez, cu înălțimea de 100 cm, baza mare de 145 cm și baza mică de 120 cm. Incidentul a fost raportat de data de 17 aprilie 2025, iar în cauză a fost întocmit un dosar penal ”in rem” privind săvârșirea infracțiunii de operare a unei aeronave civile fără pilot care transportă armament, materiale radioactive, materiale explozive precum și bunuri periculoase.
Potrivit informațiilor obținute de FANATIK, la fața locului s-au deplasat specialiști din cadrul SRI, care au constatat că în interiorul dronei nu se găsește încărcătură explozivă, materiale radioactive ori alte materiale periculoase și că aceasta nu emite semnale radio. Cu toate acestea, experții au descoperit o ”zonă neagră”, ce nu a putut fi examinată cu exactitate.
În context tehnic, criminalistic și de securitate națională, ”zona neagră” identificată în structura unei drone reprezintă o componentă sau un compartiment ecranat, sigilat ori protejat, conceput special pentru a împiedica scanarea și analiza rapidă.
Drept urmare, specialiștii din cadrul MApN prezenți la fața locului au trecut imediat la decontaminarea și punerea în stare sigură, îndepărtând porțiunea din față a aeronavei ce conținea motorul și elicea.
După o scurtă cercetare la fața locului, aeronava și obiectul care o însoțea au fost predate Institutului pentru Tehnologii Avansate din cadrul Serviciului Român de Informații, care a întocmit un raport de constatare. S-a constatat, astfel, că aeronava fără pilot este una militară, fiind utilizată de armata ucraineană ca țintă falsă în atacurile cu drone. Aparatul de zbor nu a fost dotat cu materiale radioactive, explozive, armament sau orice alt tip de materiale periculoase. De asemenea, drona ucraineană nu era dotată cu echipamente destinate culegerii de imagini și nici alte mijloace tehnice de transmise radio, în afara celor dedicate controlului aparatului de zbor.
Raportul SRI a confirmat că drona a ajuns pe teritoriul României adusă de curenții de apă dar și că dispozitivul era setat astfel încât să zboare până la epuizarea bateriei.
Dronele de tip „țintă falsă” (sau momeală/decoy) sunt dezvoltate de Ucraina pentru a deruta radarele și apărarea antiaeriană a Rusiei. Ele sunt proiectate special pentru a fi foarte ieftine, ușor de asamblat în masă și capabile să imite semnătura radar a unei rachete sau a unei drone de dimensiuni mari sau medii. De multe ori, aceste drone sunt lansate în roiuri (grupuri mari), având ca scop principal forțarea rușilor să deschidă focul și să își epuizeze rachetele antiaeriene scumpe (cum sunt cele pentru sistemele S-300 sau Pantsir) pentru a doborî niște ținte care costă doar câteva mii de dolari.
”Cu privire la infracțiunea cercetată în prezenta cauză, se constată că lipsește atât latura subiectivă, cât și condițiile esențiale ale elementului material, astfel că nu pot fi prevăzute de lege ca reprezentând vreo faptă penală. Forma tipică a infracțiunilor presupune existența fizică a armelor letale, armamentului, materialelor radioactive, materialelor explozive, precum și alte bunuri periculoase.
În prezenta cauză, aeronava de zbor nu include niciuna dintre categoriile de bunuri prevăzute de lege. De asemenea, absența intenției determină lipsa conținutului constitutiv necesar pentru stabilirea răspunderii penale. Prin urmare, făptuitorul nu a dorit producerea urmăririi prevăzute de lege pentru existența infracțiunilor”, se arată în ordonanța de clasare.
Pe de altă parte, procurorii au rămas cu o aeronavă fără pilot pe care n-o revendica nimeni, așa că s-au văzut nevoiți să apeleze la instanță pentru o hotărâre judecătorească de confiscare a dronei. Aceștia au solicitat ca atât drona cât și obiectul care o însoțea să rămână în custodia SRI, ”având în vedere importanța și particularitatea obiectelor militare”.
Cum era de așteptat, judecătorii au admis cererea Parchetului și au dispus ca obiectele găsite pe țărm, în apropiere de Gura Portiței, să fie supuse confiscării speciale. În prezent, acestea se află în grija Institutului de Tehnologii Avansate.