Ce a însemnat prezenţa militară a României în Afganistan! Sute de milioane de euro cheltuite, zeci de vieţi pierdute

Misiunea Forţelor Armate ale României în Afganistan va rămâne în istorie drept cea mai lungă şi complexă operaţie militară din afara teritoriului naţional după Al Doilea Război Mondial. Pe hârtie, totul pare a fi o reuşită, însă în spatele acestui uriaş efort stau sute de milioane de euro cheltuite şi, cel mai important, zeci de vieţi pierdute.

Ţara noastră a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie. Vorbim despre 405 militari toți fiind din Batalionul 26 infanterie ″Neagoe Basarab”, sub comanda Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate. De atunci s-au scurs nu mai puţin de 19 ani, timp în care peste 30 de mii de militari români au ajuns în Afganistan. Din nefericire, 29 dintre ei nu s-au mai întors niciodată.

Ce a însemnat prezenţa militară a României pe teritoriul Afganistanului!

Pe lângă aceste pierderi umane, România a suportat şi o cotă parte a cheltuielilor din război, ca membru NATO şi ţară implicată. De altfel, chiar comunicatele Armatei indică faptul că România a oferit sume colosale în sprijinul misiunii.

Concret, discutăm despre aproape 400 de milioane de euro, bani care au însemnat, aproape incredibil, dar adevărat, numai diurnele militarilor. Atenție! La toți acești bani s-au adăugat cheltuielile logistice, adică transport, muniţii, mentenanţă, cazare sau masă, cheltuieli care au scos şi ele sute de milioane de euro din bugetul statului.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Vă readucem aminte că, în urmă cu puţin timp, un secretar de stat din MApN, Nicolae Nasta a precizat în plenul Camerei Deputaților că, România a cheltuit peste 3 miliarde de lei în perioada 2001-2018 cu finanțarea participării militarilor la misiunile din Afganistan și Irak.

Aşadar, dacă ne raportăm strict la partea financiară, implicarea în războiul din Afganistan a însemnat şi o sumă zdravănă alocată, o sumă care a mers anual către ministerul Apărării Naţionale.

România, fruntaşă la bani alocaţi pentru războiul din Afganistan

În mod evident, România nu este singura ţară care a trimis bani serioşi pentru proiectul Afganistan. De ani de zile, statele membre NATO şi Canada au fost nevoite să crească aceste cheltuieli pentru război. Nu toate au răspuns prezent.

Conform statisticilor oficiale, cam o treime dintre țările implicate au atins anul trecut obiectivul alocării a 2% din PIB, inclusiv România. Restul au bătut monedă pe cartea aşteptării. Americanii au anunțat un record de 3,87% din PIB destinat armatei şi n-au mai ezitat o clipă. Republicanii lui Donald Trump au început să pună presiuni pe celelalte țări şi au solicitat unor state, precum Germania, un efort mai mare în vederea atingerii unui obiectiv al cheltuielilor.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

De remarcat că sunt şi ţări care depăşesc pragul de 2 la sută impus. Vorbim despre Grecia (2,58%), Regatul Unit (2,43%), România (2,38%) Polonia (2,30%) şi Franţa (2,11%). Considerată o forţă militară, dar şi financiară, Germania a rămas în continuare sub acest prag – la 1,57% din PIB, la fel ca vecinii americanilor, Canada (1,45%).

Guvernul liberal a alocat sume record pentru Apărare atât anul trecut cât şi în 2021. În 2020, aproape 5 miliarde de euro au mers la MApN, din care 34% au fost destinați înzestrării cu echipament militar. În prezent, sunt programate achiziții de echipamente si materiale specifice direct de la furnizori din economia națională care pot depăşi un miliard de lei, alți 1,4 miliarde de lei fiind destinati unor operatori economici străini, dar care au subcontractori companii din Romania. Bugetul total prevedea fonduri de 22,746 miliarde de lei, reprezentând 2,04 % din PIB.

Câţi români au murit în Afganistan

Pierderile umane ale României în Afganistan se ridică la 29 de persoane, 27 de militari activi şi doi în rezervă, ce lucrau la momentul decesului, unul pentru ONU şi altul pentru MAE. Lor li se alătură şi câteva sute de răniţi.

Iosif Silviu Fogorași şi Mihail Anton Samoilă au fost primele victime ale României. Pe 11 noiembrie 2003, o coloană de transportoare blindate româneşti a fost atacată cu focuri de armă în timp ce se întorcea în tabără după îndeplinirea unei misiuni.

Pe 24 aprilie 2005, sublocotenentul (pm) Narcis Sonei a decedat pe timpul desfăşurării unei misiuni de patrulare în teatrul de operaţii din Afganistan, când TAB-ul în care se afla a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat ceea ce a declanşat detonarea muniţiei din interiorul transportorului. Militarul a fost decorat cu Ordinul “Virtutea Militara” în grad de Cavaler, cu însemn de razboi.

Au urmat şi alte victime, ultimul român ucis în Afganistan fiind mort în urma unui atentat sinucigaş cu maşină-capcană desfăşurat în Kabul şi care a vizat un punct de control din apropierea cartierului general al misiunii Resolute Support a NATO .

Cum a început războiul din Afganistan

Atacul din 11 septembrie 2001, iniţiat de organizaţia teroristă Al-Qaeda, sprijinită de guvernul taliban a dat startul acestui conflict. Osama Bin Laden a devenit peste noapte cel mai căutat om de pe pământ şi americanii au declanşat războiul contra terorismului.

Un război cu cifre înfiorătoare. La aproape două decenii distanță, statisticile indică aproape 157 de mii de oameni care și-au pierdut viața. De asemenea, forțele afgane de securitate au fost pur și simplu decimate. 64 de mii de oameni angajați aici au fost uciși.

Pe locul 2 în acest clasament al numărului de morți se află, din nefericire, civilii. 43 de mii de persoane au murit, în timp ce alți 42 de mii făceau parte din forțele insurgente. Interesant este faptul că în Afganistan au murit mai mulţi contractori, civili angajaţi la firme care au contract cu armata americană, 3.800 la număr, decât militari aliaţi, peste 3.400, din care 2.300 americani.

Un număr impresionant de victime s-a soldat și în rândul ONG-urilor, peste 400 de decese. În Afganistan au fost omorâţi şi 67 de jurnalişti.

Ce se întâmplă în Afganistan după retragerea trupelor

Administraţia Biden va începe în această lună zborurile pentru evacuarea afganilor care au ajutat forţele americane şi pe cele ale coaliţiei NATO în timpul celui mai lung război al Americii. Evacuarea va fi coordonată de Departamentul de Stat, al Apărării şi al Securităţii Interne.

Efortul comun al agenţiilor, numit Operation Allies Refuge (Operaţiunea Refugiaţii Aliaţi), urmează îngrijorărilor exprimate la Capitol Hill şi în alte părţi, dacă Departamentul de Stat poate procesa peste 10.000 de vize speciale de imigranţi pentru afganii eligibili, înainte de retragerea trupelor care mai sunt în Afganistan.

În timp ce talibanii avansează rapid pe câmpul de luptă, există îngrijorări că afganii care au ajutat forţele americane şi ale NATO vor fi persecutaţi. În aprilie, Biden a ordonat retragerea completă a aproximativ 3.000 de soldaţi americani din Afganistan până la 11 septembrie, încheind efectiv cel mai lung război al Americii.

Fostul preşedinte american George W. Bush nu a stat o clipă pe gânduri și a criticat retragerea din Afganistan a trupelor NATO, pe care a numit-o o ”eroare” din cauza căreia vor avea de suferit ”femeile şi fetele afgane”

De asemenea, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a transmis că misiunea americană în Afganistan a ”eşuat” şi a denunţat faptul că o plecare ”precipitată” a Statelor Unite din această ţară se află la originea degradării situaţiei în domeniul securităţii.

În pofida faptului că preşedintele american Joe Biden încearcă ”să prezinte situaţia în culorile cele mai pozitive toată lumea înţelege că misiunea a eşuat”, a apreciat Serghei Lavrov. ”Acest lucru este recunocut de toţi, inclusiv de către Statele Unite”, a subliniat acesta