Dan Diaconescu, invitatul lui Horia Ivanovici la Sport și Politică, în exclusivitate la FANATIK, a povestit experiența care a avut-o în închisoare. O dramă, spune Diaconescu, atât pentru el cât și pentru familia sa.
Dan Diaconescu, invitatul lui Horia Ivanovici la Sport și Politică, în exclusivitate la FANATIK a povestit experiența care a avut-o în închisoare. O dramă, spune Diaconescu, atât pentru el cât și pentru familia sa. Dar, în același timp, o experiență de viață în care a cunoscut elite, oameni, spune el, din Top300, cu care a avut ocazia să interacționeze și cărora le-a luat și „interviuri ad-hoc”.
„Păi dacă v-aș spune că a fost bine ați spune că sunt nebun, pot să spun că a fost foarte interesant, pot să spun că a fost o dramă pentru familiile mele. Ideea este că, eu ca jurnalist, lumea mă întreabă dacă mi-am atins toate idealurile profesionale. N-am apucat să-i iau interviu lui Nicolae Ceaușescu, că l-au omorât ăștia dar în rest am făcut cam toate.
Însă îmi lipsea din portofoliul meu Top 300 Capital, ăștia-s niște oameni foarte deștepți, care au făcut bani mulți, care trăiesc prin Monaco și ei când spună un ziarist spun hai, băi, glumești, cum să vin la tine în emisiune. Și atunci eu i-am prins pe oamenii ăștia acolo, și am făcut niște interviuri ad-hoc, nu le-am notat”, a spus Dan Diaconescu.
Din oamenii cu care a împărțit captitivitatea, a continuat Dan Diaconescu, au fost mulți afaceriști de succes, din diverse domenii, care trebuiau, potrivit lui, „dați ca exemplu la popor” desi, tot el este de părere, că aceștia au fost batjocoriți de statul român
„Cred că cu două excepții, că am avut curiozitatea asta când am ajuns acasă, mi-am luat revistele astea Top 300 sau Forbes, cum se cheamă, și în afară de frații Dedeman și de Țiriac, eu cred că au fost toți acolo, fiindcă în România, dacă ai succes, pe vremea aia trebuia dat exemplu la popor”, a spus Diaconescu.
„Și cu oamenii ăștia vorbeai lucruri extraordinare. Unii ascultau la căști muzică simfonică, nu vreau să greșesc, domnul Mucea, un mare expert în comerțul ăsta cu energie electrică, și îmi spunea domnu Dan, vezi că treaba asta a lui Wagner trebuie cântată cu o mie de instrumentiști, și cu un cor de o mie în spate, și singurii care au cântat asta au fost unii la Viena în 1971. Deci ăștia erau oamenii de acolo, de care statul român a preferat să-și bată joc de ei. Și când omul ăsta a avut o permisie, l-am întrebat unde se duce. Cum unde mă duc, zice, e Festivalul Enescu, mă duc, sunt nelipsit”, a relatat el.
„Pe urmă venea doctorul Mencinicopshi, o enciclopedie, te vedea că bei ceva, mănânci ceva, spunea domnu Dan, stați să vă spun, că enzima cutare, celula cutare, cu metabolismul, ce s-a inventat, ce s-a descoperit. Toți erau de așa manieră, nu te mai săturai să vorbești cu fiecare-n parte, nu știai cum trece timpul”, a adăugat Diaconescu.
Diaconescu a făcut o paralelă între persecuțiile securității asupra chiaburilor și ce li se întâmplau VIP-urilor în închisoare. „În timpul ăsta ne mureau părinții, ne mureau prietenii și pe de altă parte sunt printre puținii români, mă rog, au trecut prin chestia asta vreo 2000 de pesoane, și înainte de 89 au avut de suferit în raporturile cu Securitatea mii de persoane, nu suferea poporul întreg, păcat că puțini români văd discrepanța asta sau felul cum istoria se repeta în anii 50 cu ce se întâmplă acum. Tot vârfurile, că eram chiaburi, că eram bogați, că aveam Rolls-Royce”, a spus e.
Omul de televiziune a precizat că nu mai are Rolls-Royce și că nu are nici o problemă să meargă și cu mașini ieftine, spunând că în tinerețe a avut un Oltcit, și nici iaht nu mai are. Diaconescu a spus că de cumpărat lucruri cumpăra ca să facă optimizre fiscală, să țină pasul cu alte televiziuni cum ar fi ProTV sau Antena 1.
Cel mai mult, a relatat Diaconescu, l-a impresionat în închisoare că a avut ocazia să-și trăiască „postumitatea”. „Le mulțumesc pentru că eu mi-am trăit postumitatea. Eu nu știu câți din cei care ne văd acum și-au trăit postumitatea, adică să vezi ce se întâmplă după moartea ta. Eu mi-am trăit această postumitate din plin, o mie și una de nopți și de zile am stat acolo”, a spus el, precizând că a stat într-un „tunel al timpului”.
Diaconescu a rememorat și ziua în care omul de afaceri Dan Adamescu. „A murit Adamescu, Dumnezeul să-l ierte, se întâmplau tragedii, la cinci metri de mine, în camera lui, îi țineam lumânarea”, a spus el Cei mai respectați colegi de-ai lui de penitenciar erau cei cu afacerile în funcțiune. „Dan Voiculescu era probabil cel mai bogat dintre noi și cel mai influent, că avea televiziuni”, spune Diaconescu.
Ideea era că , spune Diaconescu, oamenii mureau în penitenciar, în special cei singuri, fără familie, fără cunoștințe. „Nu aveau posibilitatea să dea un telefon, nu aveau ce să mănânce la propriu, puteau fi salvați de către ăștialalți, de VIP-uri, îi mai ajutam și noi cu ce puteam dar altfel era o tragedie, oamenii nu-și cunosc drepturile, nu știu să-și ia avocați nici din oficiu”, arată el.
Întrebat dacă pierde procesul de la Constanța și va fi condamnat, Diaconescu a fost de părere că nu are cum să-l pierdă. „Și în 2015, era un singur acuzator, în viziunea parchetului, tipul ăsta pe care l-aș și șantajat. Și vine omul în instanță și îi spune judecătoarei că nu l-am șantajat, eu nu-l cunosc pe domnul Dan. Plus, zice, am și o soție care-i OTV-istă, cum să zic ceva rău că femeia nu mă mai primește acasă. Și am zis, gata, n-are cum să mă mai condamne dacă șantajatul zice că nu a fost șantat”, a mai spus Dan Diaconescu.