Ce a vrut și ce a obținut coaliția cu modificarea abuzului în serviciu. Cadoul „cu știință” pentru primarii PNL și PSD

Analiștii politici au caracterizat modificările propuse de către actuala coaliție la Codul penal și, în special, infracțiunea de abuz în serviciu ca fiind un posibil cadou pentru primarii din teritoriu, oamenii de care liderii PNL și PSD au o disperată nevoie înaintea alegerilor din 2024.

Modificarea abuzului în serviciu, comisă „cu știință”

Miercuri, în Comisia Juridică a Senatului au fost introduse două noțiuni în definiția infracțiunii de abuz în serviciu, modificare a articolului 297 din Codul penal ce avea să fie votată de către toți senatorii puterii. Introducerea amendamentului cu pragul valoric de 250.000 de lei, prag de la care intervine răspunderea penală, a creat un val de indignare publică ce a condus la o reacție imediată din partea Ministerului Justiției care a anunțat că noul prag propus este de 9.000 de lei.

Totuși, în noua formă votată la Senat, infracțiunea de abuz în serviciu vine cu două noi limitări suplimentare. Astfel, în noua formă, abuzul în serviciu trebuie comis „cu știință” și să producă fie o pagubă peste pragul de 250.000 de lei, fie „o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime”.

„Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, este textul de lege trecut de Senat cu modificările aduse subliniate.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Analiștii politici au subliniat încă de miercuri, atunci când coaliția a încercat să treacă neobservate aceste modificări, că ele reprezintă un cadou pentru primarii și baronii locali ai celor două mari partide, PNL și PSD, care au nevoie disperată de implicarea acestora în toate cele patru rânduri de alegeri programate pentru anul viitor.

De altfel, în spațiul public s-a dezbătut problema justeții condamnării, tocmai pentru abuz în serviciu, a unui primar care semnează fără să verifice în teren ce anume semnează. Cazul celebru a fost acela al condamnării primarului Piedone în dosarul Colectiv, condamnat pentru abuz în serviciu, pentru că a semnat aprobarea de funcționare a clubului deși acesta nu avea autorizație de incendiu.

„Primarii se plâng de mult timp că nu pot semna nimic că intră și îi ia DNA-ul, iar acum, tipul ăsta de atitudine nu prea mai poate fi ignorat de Ciucă și Ciolacu, care au nevoie de primari acum, la alegeri, și trebuie să le furnizeze. Din păcate, ce le furnizează este complicitate la infracțiune”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

Dacă introducerea noțiunii de „cu știință” pare a fi menită a-i salva tocmai de aceste situații, experții în drept atrag atenția că introducerea ei nu schimbă cu nimic natura infracțiunii de abuz în serviciu. „Această sintagmă „cu știință” nu schimbă cu absolut nimic aplicarea acestui articol. Infracțiunea se confruntă tot cu intenție, în ambele modalități, directă sau indirectă, iar expresia asta cu știință era folosită în vechiul Cod penal, când nu era foarte bine făcută diferența între intenție și culpă. Dar repet, nu are nicio valoare acuma. Nu aduce nicio schimbare”, a declarat, pentru FANATIK, Valerian Cioclei, profesor de drept penal la Facultatea de Drept a Universității București.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„Introducerea sintagmei nu are nicio importanță, este doar o păcăleală. E ca și cum am spune comiterea unui omor intenționat. Păi omorul este, prin definiție, intenționat. Povestea asta cu știință/ fără știință este relevantă pentru infracțiunea de neglijență în serviciu, unde este din culpă. Noțiunea de știință sau fără știință nu schimbă cu nimic, fapta este intenționată cât timp ai neglijat”, a declarat, pentru FANATIK, și Sergiu Bogdan, conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În opinia sa textul de lege al acestui articol este oricum mult prea general, ceea ce-l face, din principiu, imprevizibil, iar acest lucru nu poate fi schimbat prin astfel de modificări.

„Esența legislației penale este ca orice om să înțeleagă ce are voie să facă și ce nu are voie să facă. Textul este prea general, dacă-l întrebi pe unu ce nu are voie să facă nu știe ce să spună, decât să nu abuzeze în serviciu. Altfel, ei se joacă cu pragul, care e o păcăleală, nu are nicio justificare. Cineva care a furat 500 de lei din buzunar se poate plânge pe bună dreptate de ce i se face dosar penal! El ajunge la pușcărie, dar dacă funcționarul plătește abuziv 500 de lei, care e sub prag, atunci nu ne interesează? Discuția cu pragul e o capcană logică inventată de CCR, care nu avea ce altceva să spună la vremea aceea”, a mai declarat avocatul Sergiu Bogdan care susține că soluția ar consta în a preciza concret faptele pe care un funcționar public nu are voie să le facă.

La fel, procurorul DNA Cristian Ardelean susține că introducerea acestei prevederi este complet inutilă și, la fel, sintagma de vătămări grave este una atât de vagă încât nu poate fi aplicată de către instanțe sau magistrați.

„Sintagma asta „cu știință” introdus în text nu are nicio relevanță. Cu știință înseamnă cu intenție, iar infracțiunea de abuz în serviciu o poți săvârși doar cu intenție. Este inutil. În schimb va fi o problemă în practica va fi urmarea „vătămarea gravă aduse intereselor legale”. Ce înseamnă grav aici? Noțiunea nu este definită în actuala legislație”, a declarat, pentru FANATIK, procurorul Cristian Ardelean, care subliniază că noțiunea de vătămare corporală gravă exista în vechiul cod penal.

„Legi făcute pe șervețelele de restaurant”, spun analiștii

A doua zi după reacția negativă a societății și presei față de aceste modificări, pe care actuala coaliție a încercat să le treacă pe sub radar, fără nicio dezbatere publică și fără consultarea instituțiilor din domeniul justiției – cei din PSD au început să dea vina pe liberali, și în special pe ministrul Cătălin Predoiu, ca autor al acestui amendament.

Mai surprinzătoare a fost însă și reacția unor lideri liberali, cum a fost cazul Ralucăi Turcan, care s-a plâns de faptul că acest tip de decizii, ce afectează imaginea partidului, au fost luate de un grup restrâns și nu de forurile statuare. De altfel, presa a scris că decizia de modificare a Codului penal în această formă a fost luată la o ședință restrânsă a liderilor coaliției purtată la Vila Lac, întrunire la care Cătălin Predoiu a fost „invitat”.

Analiștii politici subliniază că acest întreg episod ne arată că în democrația românească legile nu sunt dezbătute în Parlament ci negociate în cadru restrâns între liderii partidelor, iar acest lucru explică și faptul că aceste amendamente sunt prost făcute, din moment ce nu sunt consultați specialiștii în drept. În plus, politologul subliniază că aceste sintagme introduse, fie că au sau nu sens juridic, arată intenția autorilor de a introduce noi bariere în rândul celor care ar putea fi anchetați de către procurori.

„La noi textele de lege sunt discutate pe șervețele la restaurant sau în casele de protocol. Așa cum a scris presa, decizia a fost luată de Ciucă, Ciolacu, Bode și Predoiu la una din casele de protocol, deci cu siguranță ei nu stăteau acolo și ascultau un profesor de drept. Deci practic au venit cu aceste amendamente la un șpriț, în urma unei conversații la o masă la fel cum discutăm noi când ne vedem la un restaurant. Așa sunt la noi discutate și decise legile.

Șervețele sunt luate și transformate apoi în indicații date prin mail, ce să pună ăia la Parlament Într-o democrație deciziile se iau în Parlament, sunt discutate în comisii, la noi însă ele se iau în restaurante, pe bucățele de hârtie”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu.

Totuși, în ceea ce privește efectul scontat al acestor modificări, fie ele și inutile din perspectiva juriștilor, profesorul Cătălin Avramescu subliniază că până la urmă decizia ultimă aparține judecătorilor într-un astfel de caz, iar, în actualul context cu tot ce se întâmplă în justiție, nu mai putem avea încredere în onestitatea judecătorilor.

„Când stai la catedră vezi lucrurile într-un fel, însă în practică, ai în față un complet de judecată – iar o asemenea modificare, oricât de neprofesională pare, ea are un sens doar când o cuplezi cu un complet de judecată iresponsabil, dacă nu corupt. Și nu asta avem acum cu schimbările de la Înalta Curte, de la CSM? Avem instanțe care s-au specializat în a-i mângâia pe creștet pe infractori, cum este cazul Curții de Apel București.

CAB este o legendă. Dacă în pușcărie există capele, așa cum există în catolicism cu madone sculptate în stâncă, în mod sigur există cultul Curții de Apel București. Deținuții se roagă ca dosarele lor să ajungă la Curtea de Apel București. Un text de lege prost făcut precum acesta este marfa ce trebuie să aterizeze pe masa Curții de Apel București, acolo unde dacă ești judecător corect riști să ajungi la Inspecția Judiciară. Această buclă se închide la judecătorul incorect”, a mai declarat Cătălin Avramescu pentru FANATIK.