News

Ce activitate au avut în Parlament foștii primari PSD din București. Firea, Tudorache și Mutu s-au redresat politic după pierderea alegerilor

După înfrângerile la alegerile locale din 2020, primarii de sector Dan Tudorache și Gabriel Mutu au revenit în Parlament, iar Gabriela Firea, pe lângă fotoliul de senator, a devenit și ministru în Guvernul Ciucă
10.06.2022 | 09:30
Ce activitate au avut in Parlament fostii primari PSD din Bucuresti Firea Tudorache si Mutu sau redresat politic dupa pierderea alegerilor
Ce au făcut foștii primari PSD din București în Parlament și la Guvern. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Alegerile locale din septembrie 2020 au fost un adevărat dezastru pentru PSD la București, cu înfrângeri pe linie pentru primarul Sectorului 6, Gabriel Mutu, cel al Sectorului 1, Daniel Tudorache, dar și pentru Gabriela Firea, primarul general, însă toți trei și-au recâștigat locurile în Parlament pe listele PSD.

Gabriela Firea, cu gândul la Primăria Capitalei

Înfrângerea în fața lui Nicușor Dan, la o diferență de circa 32.000 de voturi, a fost una extrem de dureroasă pentru Gabriela Firea. Deși diferența a fost una de aproape cinci procente, fostul primar a evitat să-și recunoască înfrângerea în seara alegerilor, sperând că până dimineața, odată cu numărarea tuturor, rezultatul final ar fi fost altul. „Sunt convinsă că majoritatea bucureștenilor prezenți astăzi la vot mi-a dat un vot de încredere, iar de mâine trebuie să mă întorc iar la muncă, să pun – cum se spune – osul la treabă”, spunea Firea într-o intervenție pe Facebook, după închiderea urnelor.

ADVERTISEMENT

A doua zi își recunoștea înfrângerea însă punea înfrângerea sa pe seama faptului că nu a beneficiat de susținerea unită a tuturor forțelor de stânga. „Dacă de la inamici accepţi mai uşor nişte critici, pentru că până la urmă acesta este jocul democratic, atunci când cei din familia ta te lovesc, de multe ori pe la spate, ştiţi cum se spune – cuţitul înfipt în spate, e mai dureros”, spunea Firea care sublinia că înfrângerea electorală a semănat, din această cauză, cu un roman de Agatha Christie.

După această înfrângere însă, Gabriela Firea, o apropiată a lui Paul Stănescu în PSD, a ajuns prima pe listele pentru Senat ale social-democraților, obținând cu ușurință un nou mandat în Parlamentul României. Era cel de-al doilea mandat de senator al fostului primar al Capitalei după mandatul exercitat între 2012 și 2016. Chiar dacă Gabriela Firea avea acum o altă funcție ce privește interesele generale ale țării, fiind membră în Comisia permanentă pentru relația cu UNESCO, dar și în grupurile de prietenie cu Canada și Regatul Suediei, comunicarea publică a acesteia a arătat un interes special pentru mandatul lui Nicușor Dan. Aproape la fiecare câteva zile, și în special pe pagina ei de Facebook, Gabriela Firea a continuat să critice deciziile noului primar.

ADVERTISEMENT

De altfel, chiar la începutul acestui an, Gabriela Firea a anunțat că intenționează ca în 2024 să candideze pentru un nou mandat la Primăria Capitalei. „Vreau să fiu sănătoasă, și eu, și colegii, și familia să candidez în 2024 când sunt alegeri, să candidez la alegerile locale pentru un nou mandat de primar general, să finalizez proiectele începute și abandonate de domnul Nicuşor Dan și să recuperez întârzierile lui pentru că a dovedit că nu cunoaşte administraţie”, a declarat Gabriela Firea, care a subliniat că în PSD va exista un proces de alegeri interne, după modelul american, prin care va fi desemnat candidatul partidului.

În Parlamentul României, Gabriela Firea a avut patru luări de cuvânt la tot atâtea ședințe comune (adoptarea PNRR, moțiunea împotriva Guvernului Cîțu, votul asupra bugetului pentru 2021 și votul de încredere pentru investirea Guvernului Cîțu în decembrie 2020), a semnat 22 de inițiative legislative, dintre care 4 au ajuns legi, și alte două moțiuni de cenzură introduse de către PSD.

ADVERTISEMENT

Din noiembrie 2021 însă, PSD a intrat la guvernare alături de PNL și UDMR, iar Gabriela Firea a primit nou înființatul Minister al Familiei, care prelua astfel o parte din atribuțiile Ministerului Muncii. Acest nou minister a primit pentru anul 2022 un buget de 183 de milioane de lei, dintre care 31 de milioane au fost destinate cheltuielilor de personal. Potrivit Hotărârii de Guvern prin care a fost înființat, Ministerul Familiei urma să aibă trei secretari de stat, un secretar general și doi adjuncți, cu un total de 298 de posturi, asta în afara celor ale demnitarilor. Cheltuielile de personal ale noului minister sunt astfel de peste 2,5 milioane pe lună. Sub autoritatea ministerului au ajuns Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Bărbați și Femei, iar ministerul primea și pachetul de acțiuni deținut de stat la societatea “Biroul de Turism pentru Tineret (B.T.T.)” – S.A. Bucureşti.

Imediat după înființare, la Ministerul Familiei ajungeau Domnica-Doina Pârcălabu, fost președinte al Casei Nationale de Pensii și membru al PPUSL, partidul fondat de Dan Voiculescu, în funcția de secretar de stat, dar și Alina Tarcevschi, numită secretar general. Tarcevschi este nașa de cununie a cuplului Pandele-Firea, aceasta ocupând mai multe funcții la Primăria București în timpul mandatului Gabrielei Firea, inclusiv cea de director executiv. Tot la Ministerul Familiei au mai fost numiți Izabella-Maria Kacso-Doboly, secretar de stat și membru UDMR, și Ion-Tudor Coman, numit, prin detașare, secretar general adjunct.

ADVERTISEMENT

În cele șase luni sub conducerea Gabrielei Firea, Ministerul Familiei a venit cu o serie de proiecte legislative precum extinderea la nivel național a proiectului din București privind decontarea fertilizării în vitro până la suma de 4.000 de euro, deschiderea taberelor pentru copiii români din afara țării sau, mai recent, acordarea unor credite garantate de stat pentru studenți de până la 10.000 de euro și pentru cuplurile tinere, credite de până la 15.000 de euro ce pot fi folosite și pentru organizarea unor nunți sau botezuri.

ADVERTISEMENT

În urmă cu două săptămâni, Gabriela Firea a anunțat că ministerul pe care-l conduce are în curs de elaborare un proiect legislativ pentru introducerea unor cote de gen în rândul angajaților din instituțiile publice (ministere, agenții, primării etc.) și companiile cu capital de stat dar și un altul pentru introducerea unor facilități fiscale pentru femeile cu trei sau mai mulți copii. „Discriminarea pozitivă e una benefică pentru societate. Astfel putem stimula natalitatea, pentru că avem o mare problemă”, a spus ministrul familiei. Miercuri, Firea a anunțat investiții de 2,6 miliarde de lei pentru formarea angajaților din sistemul de protecție al copilului și a precizat că a lansat deja o licitație pentru achiziția a 15.000 de tablete.

În topul vizibilității miniștrilor Guvernului Ciucă pe luna aprilie, Gabriela Firea a ocupat doar locul al 16-lea.

Dan Tudorache, între Camera Deputaților și DNA

„Pot să spun că m-au furat, nu pot să spun că am pierdut. M-au furat, deci este o diferenţă”, declara Dan Tudorache la câteva zile după ce BEC anunțase că acesta pierduse alegerile pentru Primăria Sectorului 1 în fața candidatei USR, Clotilde Armand, la o diferență de circa 1.000 de voturi. Mai mult, după ce câteva televiziuni au difuzat imagini în care se văd niște oameni care intră într-o sală plină cu saci cu voturi, susținând că ar fi vorba de imaginile de pe camerele de supraveghere din zona securizată a Biroului Electoral Sector 1 București, atât Dan Tudorache cât și Gabriela Firea au acuzat fraudarea alegerilor de către USR și au cerut anularea și repetarea scrutinului electoral.

Scandalul numărării votului a ținut întreg anul 2021, fiind alimentat chiar și de către Secția Specială, unde procurorul care preluase acest dosar, Sorin Iașinovschi, și care între timp s-a pensionat din magistratură, a declarat la un post de televiziune că au fost constatate diferențe în favoarea lui Daniel Tudorache. Clotilde Armand a caracterizat încă de la început întregul demers drept un „fake news” iar justiția, în ciuda declarațiilor apărute în presă, nu a oferit până acum un răspuns definitiv.

Totuși, pe tot parcursul anului 2021, perioadă în care PSD s-a aflat în opoziție, social-democrații au susținut că alegerile pentru Primăria Sectorului 1 au fost fraudate, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, a cerut chiar procurorilor DNA să emită mandat de arestare pentru Clotilde Armand pe motiv că „a fraudat alegerile direct, nu prin interpuși”. Mai mult, PSD, atât prin Marcel Ciolacu dar și cu implicare Gabrielei Firea, au susținut organizarea unui referendum pentru demiterea lui Clotilde Armand, pe baza acestor acuzații. Deși demersul pentru strângerea celor circa 60.000 de semnături necesare a început undeva la mijlocul anului 2021, la începutul acestui an, cele cinci partide care se angajaseră în acest demers anunțau că au doar circa 45.000 de semnături strânse. Între timp, odată cu venirea PSD la putere, subiectul acestui referendum a pierdut în atenția social-democraților.

După pierderea alegerilor locale din septembrie 2020, Dan Tudorache, care între 2012 și 2016 mai avusese un mandat de deputat, a ajuns imediat pe listele PSD pentru Camera Deputaților ocupând locul doi pe listele partidului la București, loc care i-a asigurat ușor un nou mandat în Parlamentul României. Campania electorală a fost însă un adevărat coșmar pentru fostul edil, acesta fiind pus sub acuzare de către DNA pentru trafic de influență și spălare de bani. Mai mult, procurorii i-au pus o cauțiune de un milion de euro, cauțiune pentru care fosta sa soție, Adina Tudorache, a depus garanție trei imobile.

În acest dosar, procurorii anti-corupție susțin că un apropiat al lui Dan Tudorache ar fi cerut și primit de la un om de afaceri un comision de 10 % din valoarea contractului cu o instituție aflată in subordinea Primăriei Sector 1. Acesta ar fi primit peste 100.000 de euro cash, bani care, potrivit acuzațiilor DNA, ar fi ajuns la Tudorache. Mai mult, oficialul PSD este acuzat și de faptul că în perioada în care a ocupat funcții publice (2008-2018) ar fi beneficiat de sume de bani „disproporționat de mari comparativ cu veniturile sale licite”. De altfel, în timpul perchezițiilor din acest dosar, procurorii DNA au ridicat mai multe bijuterii și diamante a căror valoare a fost estimată la 9 milioane de lei.

Acuzațiile de corupție au fost o adevărată bătaie de cap și pentru PSD, care s-a văzut imediat pe liste cu un politician cu acuzații grave de corupție, asta deși președintele partidului promisese că „pe listele partidului nu vor exista persoane trimise în judecată”. Totul a fost rezolvat după ce Tudorache a anunțat că se suspendă din cadrul PSD, iar Marcel Ciolacu a promis că, și în cazul în care mandatul său va fi validat, acesta nu va activa în grupul PSD. Social democrații nu au întreprins însă niciun demers prin care să ceară explicit ca mandatul lui Tudorache să nu fie validat pe motiv că nu ar fi membru al partidului. Din contră, Dan Tudorache figurează ca membru al grupului PSD la Camera Deputaților, membru în Comisia de politică externă a țării.

Accederea în Parlament i-a asigurat fostului primar imunitatea în fața unor noi percheziții, însă, în luna martie a acestui an, dosarul Diamantelor a ajuns în instanță, iar presa a scris că DNA are deschise alte două dosare privind cheltuielile de la Sectorul 1 în timpul mandatului acestuia. La Camera Deputaților, unde este secretarul Grupului de prietenie cu Albania, Tudorache a avut o luare de cuvânt, a semnat 21 de inițiative legislative și a transmis trei interpelări. Una dintre acestea a fost trimisă, în urmă cu un an, ministrului de interne privind măsurile luate de Agenția Națională Antidrog împotriva „morții albe” și a cerut chiar și o listă a măsurilor luate de către ANA pentru asistența consumatorilor de droguri.

În acești doi ani de mandat, Dan Tudorache a avut și 42 de declarații politice depuse în scris la Camera Deputaților. În decembrie 2021, Tudorache reacționează la scandalul artificial pornit de mai multe partide de extremă dreapta din Europa pe marginea unui document intern de comunicare al Comisiei Europene prin care, susținea aceștia, s-ar fi urmărit „interzicerea Crăciunului”. În declarația sa, Tudorache îi transmitea comisarului european pentru egalitate că „ne luaţi porcul şi Crăciunul, identitatea naţională şi crezul creştin şi ne daţi în schimb COVID cu multe tulpini şi LGBT”.

În alte declarații, Tudorache a criticat deciziile CJUE în războiul juridic pornit de către CCR privind tema supremației dreptului european față de dreptul național, și chiar vizita neoficială a președintei Ungariei, despre care a spus că a reprezentat „o sfidare la adresa suveranității statului român”. Un alt subiect de interes pentru deputatul PSD a fost și conflictul din Ucraina. Într-o declarație din 1 martie, la doar o săptămână după izbucnirea războiului, acestea nota că „omului i-a fost dat să trăiască în pace, nu războiul este cel care-l defineşte pe om, el are nevoie de linişte sufletească, de comuniune, nu de haos şi ură”.

Doar o săptămână mai târziu, într-o altă declarație pe aceeași temă, deputatul PSD se poziționa împotriva înarmării Kievului pentru a face față invaziei ruse. „În opinia mea, ţinând cont că Ucraina negociază cu adversarul în timp ce catastrofa de pe teritoriul său continuă să se producă, pentru a preîntâmpina escaladarea conflictului ruso-ucrainean, suportul pe care ar trebui să îl ofere SUA, NATO şi UE este cel diplomatic. Sprijinirea cu arme şi muniţie a oricărei părţi aflate în acest conflict nu va aduce pacea”, scria deputatul PSD.

În ceea ce privește proiectele legislative susținute, Daniel Tudorache este unul dintre susținătorii modificării legii privind achizițiile publice în sensul ca acestea, până la suma de 5 milioane de lei, să se poată desfășura fără licitație, iar Curtea de Conturi să fie exclusă de la constatarea contravențiilor. De asemenea, numele lui Dan Tudorache apare pe lista susținătorilor unui proiect de lege bizar, inițiat de reprezentanții AUR, denumit „legea suveranității”. Proiectul, depus la Cameră de către Dan Chitic, un personaj promovat constant de Sputnik, vine cu o serie de prevederi anti-UE dar și unele mai ciudate, fiind pedepsită „accesarea sau manipularea activității neuronale” precum și „orice intervenție asupra conexiunilor neuronale sau intruziune la nivelul creierului, într-un mod invaziv sau neinvaziv, în lipsa consimțământului scris”.

Gabriel Mutu, al treilea mandat în Senat

Gabriel Mutu a fost ales senator după ce a pierdut alegerile pentru Primăria Sectorului 6 în fața actualului președinte PNL București, Ciprian Ciucu. Succesul electoral al acestuia a venit în contextul în care oficialul PSD a mai avut două mandate de senator între 2008 și 2016.

În actualul mandat de senator, Gabriel Mutu este membru a două comisii permanente, cea pentru administrație publică și cea pentru știință, inovare și tehnologie, dar și în Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova. Gabriel Mutu a luat cuvântul de 48 de ori în plen, a semnat 29 de inițiative legislative, 8 întrebări și alte 7 interpelări adresate miniștrilor din Guvernul Cîțu.

Declarațiile sale politice în cei doi ani de mandat, 52 la număr, urmăresc linia partidului și conțin fie acuzații la adresa USR privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, caracterizată drept „cel mai mare tun din banul public din România”, fie acuzațiile privind existența unor standarde duble la produsele UE destinate românilor față de cele pentru statele occidentale, sau anunță că „PSD nu va permite ca taxele și impozitele să se mărească în 2022” sau necesitatea renegocierii PNRR în privința pensiilor românilor.

În decursul anului 2021 principalele declarații ale fostului primar vizează în principal măsurile luate de Guvernul Cîțu, care este acuzat de modul în care a impus restricțiile anti-COVID, iar liberalii sunt criticați pentru organizarea congresului partidului la Romexpo, cu 5.000 de participanți, în plină pandemie.

Gabriel Mutu are și el un dosar la DIICOT, deschis încă din anul 2014, în care este acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani. Într-o analiză privind declarațiile sale de avere de la începutul mandatului în fruntea primăriei Sectorului 6 și finalul acestui mandat, publicația Buletin de București arăta că dacă în 2016, în total în conturi, Gabriel Mutu avea 81.800 de euro și 260.000 de lei, în 2020 conturile în euro însumau 92.500 de euro și 712.684 de lei.