Ce afaceri au înflorit pe timp de pandemie. Domeniile în care merită să investeşti

Care au fost sectoarele economice care și-au revenit cel mai rapid din criza provocată de pandia de Covid 19, din punctul de vedere al volumului producției?

Nu este probabil nicio mirare faptul că industria farmaceutică și cea chimică (aceasta din urmă aprovizionând-o pe prima, cu materii prime) au mers foarte bine în pandemie. Iar datele statistice proaspăt apărute despre primul semestru din 2020 confirmă acest fapt din plin.

„În rândul ramurilor manufacturiere s-au remarcat industria chimică și cea farmaceutică, producătoare de bunuri necesare gestionării crizei sanitare, cu dinamici anuale deosebit de ridicate (peste 20%)”, arată ultimul buletin statistic al Băncii Naționale a României (BNR). Creșterea este calculată în termeni de cifră de afaceri din a cărei valoare a fost eliminat indicele prețului de producție corespunzător subsectoarului industrial respectiv (adică s-a luat în calcul faptul că au crescut prețurile de producție, cifra de afaceri calculată astfel eliminând această influență; simplificând, dacă la o cifră de afaceri de 11 lei, 1 leu a provenit din creșterea prețurilor de producție, cifra de afaceri calculată a fost de fapt de 10 lei, rezultat obținut prin eliminarea respectivei influențe).

Și totuși, prognozele anterioare anticipau pentru 2020 „o scădere a veniturilor si a cotei de piaţă a fabricanţilor de medicamente din România, precum şi reducerea profitabilităţii fabricilor românești, urmare a creşterii taxei clawback şi a măririi preţurilor la materiile prime şi la echipamentele de protecţie în contextul COVID-19,” după cum declara Dragoş Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) care, în plus, mai amintea, ca factor negativ pentru industrie și de sistarea exporturilor de medicamente şi produse farmaceutice în luna martie.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

O atare evoluție pozitivă a industriei farmaceutice românești nu poate fi explicată, în acest context, decât prin reprofilarea rapidă a fabricilor din domeniu pe producția unor mărfuri deficitare și foarte căutate (dezinfectanți, măști, etc.), dar și prin cererea, am putea spune chiar exagerată, a consumatorilor pentru a-și face stocuri de medicamente pe 3-4 luni, în contextul pandemiei.

În prezent, în industria farmaceutică din România activează 170 de producători de medicamente şi preparate farmaceutice şi aproape 6.500 de comercianţi cu ridicata şi amănuntul, domeniul angajând aproximativ 68 de mii de salariați.

Ce alte afaceri au înflorit pe timp de pandemie

Dar pe lângă industriile farmaceutică și chimică, și alte sectoare industriale arată că sunt capabile de o revenire rapidă, chiar și în aceste condiții în care mai există restricții legate de reluarea activității economice.

„În teritoriu pozitiv au revenit în luna iunie și ritmurile anuale ale producției din industria alimentară, industria materialelor de construcții și a prelucrării lemnului, respectiv industria de calculatoare și electronice, domenii de activitate care au beneficiat inclusiv de o relativă revigorare a cererii externe, ” explică același document al BNR.

Digisport.ro

FOTO Proteste la Munchen. ”Nici nouă nu ne place de tine! Ieși de pe stadionul nostru” / ”Își mulg fanii ca pe vaci”

Aceste informații sunt confirmate și de cele care au venit recent de la Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, comunicatul INS precizează că la evoluția produsului intern brut (PIB) din primul semestru al anului, contribuţii pozitive au înregistrat următoarele ramuri: „Construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 15,5%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 12,1%; și administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,5%.”.

Datele INS consemnează totuși o scădere cu 10,5% a PIB atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier. De asemenea, în primele șase luni din 2020, produsul intern brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2019, cu 4,6%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier.

„La scăderea PIB, în semestrul I 2020 faţă de semestrul I 2019, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii negative mai importante având următoarele ramuri:

• Industria (-3,0%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate sa redus cu 14,1%;
• Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%;
• Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor;transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%.”.

Domeniile în care merită să investeşti: CE promovează industriile strategice

Un fapt demn de remarcat, inclusiv pentru cei care își propun să pornească în viitor o afacere este acela că pandemia a dezvăluit că ar trebui formulată o strategie în ceea ce privește anumite ramuri industriale extrem de importante în astfel de momente.

În acest context, pe 3 septembrie, Comisia Europeană (CE) a prezentat un plan de acțiune privind materiile prime critice, lista din 2020 a materiilor prime critice și un studiu prospectiv privind materiile prime critice pentru tehnologii și sectoare strategice din perspectiva anilor 2030 și 2050.

Planul de acțiune al CE analizează provocările actuale și viitoare și propune acțiuni de reducere a dependenței Europei de țările terțe, diversificând oferta provenită atât din surse primare, cât și din surse secundare și îmbunătățind eficiența și circularitatea utilizării resurselor, promovând, în același timp, aprovizionarea responsabilă la nivel mondial. Acest plan urmărește:

• să stabilească lanțuri valorice reziliente pentru ecosistemele industriale ale UE;

• să reducă dependența de materiile prime critice principale prin utilizarea circulară a resurselor, prin folosirea produselor durabile și prin inovare;

• să consolideze aprovizionarea internă cu materii prime în UE;

• să diversifice aprovizionarea de proveniență din țări terțe și să elimine denaturările în ceea ce privește comerțul internațional, respectând totodată pe deplin obligațiile internaționale ale UE.

Pentru a atinge aceste obiective, CE prezintă zece acțiuni concrete.

„În primul rând, Comisia va stabili, în următoarele săptămâni, o Alianță europeană în domeniul materiilor prime. Prin reunirea tuturor părților interesate relevante, alianța se va concentra în primul rând pe nevoile cele mai presante, și anume pe creșterea rezilienței UE în ceea ce privește lanțul valoric al pământurilor rare și al magneților, întrucât aceasta este vitală pentru majoritatea ecosistemelor industriale ale UE, cum ar fi energia din surse regenerabile, apărarea și spațiul. Mai târziu, alianța se va putea extinde pentru a aborda, în timp, și alte nevoi privind materiile prime critice și metalele de bază. Pentru o mai bună utilizare a resurselor interne, Comisia va colabora cu statele membre și cu regiunile pentru a identifica proiectele de minerit și de prelucrare din UE care pot fi operaționale până în 2025. Se va pune un accent deosebit pe regiunile miniere carbonifere și pe alte regiuni aflate în tranziție, acordându-se o atenție deosebită experienței și competențelor relevante pentru mineritul, extracția și prelucrarea materiilor prime,” se arată în comunicatul Comsiei.

CE va promova în conformitate cu Pactul verde european și alte acțiuni care vor aborda circularitatea și durabilitatea lanțului valoric al materiilor prime.

Prin urmare, Comisia va elabora, până la sfârșitul anului 2021, criterii de finanțare durabilă pentru sectorul minier și pentru industria extractivă, dar nu numai.

CE va analiza, de asemenea, potențialul materiilor prime critice secundare provenind din stocurile și deșeurile UE, pentru a identifica proiecte viabile de recuperare până în 2022.

Iar toate acestea vor constitui oportunități de afaceri în sectoare diverse ce pleacă de la industria extractivă și minerit (și industriile/sectoarele care le deservesc), la industria prelucrătoare (chimică, producătoare de echipamente, sectorul reciclării etc.) și merg spre domeniul serviciilor pentru astfel de întreprinderi.