Ce ar trebui să schimbe România pentru a organiza un turneu EURO sau CM! Care ar putea să fie singura şansă şi cum stăm la capitolul infrastructură

România a ajuns la 24 de ani de absenţă la un Campionat Mondial. Au trecut 6 ani de la ultima calificare la un Campionat European, iar tricolorii vor ca în 2023 să întrerupă şirul şi să obţină biletele pentru EURO 2024. În tot acest timp, o idee a fost vehiculată de mai multe ori. De ce România nu organizează un turneu final? Ce ar trebuie să schimbăm pentru a avea o şansă? Cum stăm la capitolul infrastructură? Care ar fi termenul realist? La toate aceste întrebări, FANATIK încearcă să răspundă printr-o amplă analiză.

Gică Hagi a ridicat ideea că România trebuie să organizeze un turneu final de EURO sau CM: “De ce să nu avem și noi ambiții de astea?”

Pe finalul Campionatului Mondial din Qatar, al şaselea consecutiv pe care România îl vede la televizor, Gică Hagi se întreba de ce ţara noastră nu a încercat niciodată să găzduiască un turneu final major. Ideea avansată de “Rege” era chiar o unire a forţelor cu una dintre ţările vecine.

“Dar de ce România nu concurează să organizeze Campionatul Mondial? De ce să nu avem și noi ambiții de astea? N-am văzut ambiție. Dacă tot nu ne calificăm pe merit, măcar să organizăm, să băgăm niște miliarde și să organizăm un Mondial sau un European în România. Cu Ungaria sau cu alte țări de pe lângă noi”, spunea Gică Hagi.

Până în prezent, România a organizat un Campionat European de tineret, în 1998, şi se pregăteşte de găzduirea ediţiei din 2023. De această dată, ţara noastră va fi gazdă a EURO U21 alături de Georgia. Am mai avut patru meciuri la EURO 2022 şi o finală de Europa League. Atât!

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Campionat Mondial în România?! Avem un singur stadion capabil să organizeze la nivelul cerut de FIFA

Un Campionat Mondial organizat doar în România este aproape un vis interzis. Ţara noastră ar pica testul din prima, când ar veni vorba de numărul de stadioane şi de capacitatea acestora. Pentru ediţia din 2026, prima cu 48 de echipe la start, FIFA cere minim 14 stadioane, iar capacitatea să nu coboare sub 40.000 de locuri.

În prezent, România are un singur stadion care trece peste limita impusă de FIFA. Arena Naţională, cu o capacitate de 55.634 de locuri, ar putea să găzduiască meciuri de la un Campionat Mondial. Astfel, în Bucureşti s-ar juca partide din faza grupelor şi până în sferturile de finală. Pentru semifinale cerinţa este de 60.000 de locuri, iar finala de la 80.000 de locuri în sus.

Acestea sunt standardele impuse de FIFA pentru Mondialul din 2026, iar cerinţele se pot schimba de la turneu la turneu. La CM 2018, Rusia a organizat competiţia cu două stadioane sub 40.000 de locuri.

Pentru a avea şanse, România ar trebui să intre într-o candidatură comună cu alte ţări vecine. Chiar şi aşa, ţara noastră ar trebui să construiască noi arene. Un plan de acest gen a existat în 2019, când Bulgaria, Grecia, România şi Serbia au pornit discuţii pentru o candidatură comună la EURO 2028 sau Campionatul Mondial 2030.

Digisport.ro

FOTO Proteste la Munchen. ”Nici nouă nu ne place de tine! Ieși de pe stadionul nostru” / ”Își mulg fanii ca pe vaci”

Cât au costat cele mai mari stadioane din România

• Arena Naţională (55.634 locuri) – 234.000.000 euro
• Ghencea (31.254 locuri) – 95.000.000 euro
• Ion Oblemenco (31.000 locuri) – 52.000.000 euro
• Cluj Arena (30.201 locuri) – 44.000.000 euro

Şansele sunt mai mari pentru un Campionat European în România, dar doar cu o candidatură comună. Ce criterii au fost pentru EURO 2024

UEFA a cerut zece stadioane pentru organizarea Campionatului European 2024, care se va disputa în Germania. Criteriile de capacitate au fost următoarele: 4 stadioane de 30.000 de locuri, 3 stadioane de 40.000 de locuri şi 3 stadioane de 50.000 de locuri. Din nou, România de una singură ar avea şanse zero. Însă, o candidatură comună pentru Campionatul European pare să fie un plan mai fezabil.

În acest moment, România are 3 stadioane moderne de peste 30.000 de locuri (“Cluj Arena”, “Steaua” şi “Ion Oblemenco”) plus 1 stadion de peste 50.000 de locuri (Arena Naţională). Pentru o candidatură comună cu încă o ţară, să luăm ca exemplu Ungaria, ţara noastră ar mai trebui să construiască o arenă de 40.000 de locuri. Problema ar fi că maghiarii, în afară de “Puskás Aréna”, cu o capacitate de 67.215 de locuri, nu au stadioane mai mari de 23.700 de locuri, cât are “Ferencváros Stadion”, a doua cea mai mare arenă din Ungaria.

O candidatură comună cu Bulgaria ar putea să fie luată în calcul. Stadionul “Vasil Levski” (44.000 locuri) are planificată o renovare, la fel ca arena din Plovdiv (55.000 locuri). În plus, bulgarii încearcă să modernizeze stadionul “Georgi Asparuhov” (25.000 locuri) şi plănuiau să construiască un stadion în Burgas, însă planul este doar în stadiul de proiect, construcţia fiind “îngheţată”.

Serbia are deja două stadioane mari, “Rajko Mitić” (55.586 locuri) şi “Partizan” (29.775 locuri), ambele în Belgrad, dar au nevoie de modernizări. Sârbii au planuri pentru a ridica alte arene, însă una dintre acestea ar urma să fie construită tot în Belgrad, doar pentru uzul naţionalei.

• 3 Campionate Europene au avut gazdă comună (2000 – Belgia şi Olanda, 2008 – Austria şi Elveţia, 2012 – Polonia şi Ucraina)
• 11 stadioane de pe continent, printre care şi Arena Naţională, au găzduit meciurile de la EURO 2020

Pe lângă stadioane, România trebuie să se mai pună la punct la multe capitole: hoteluri, autostrăzi, transport public, baze de pregătire

După ce au fost bifate stadioanele, următorul punct nevralgic este legat de bazele de pregătire. Fiecare echipă participantă la un turneu de final trebuie să aibă cele mai bune condiţii de antrenament. Pentru Campionatul Mondial din 2026, cerinţa FIFA este de 150 de terenuri de antrenament. În cazul turneului continental, UEFA cere ca fiecare naţională participantă să aibă o bază la cel mult 20 de minute de mers cu autocarul de la hotelul în care este cazată echipa.

La nivel hotelier, UEFA are câteva cerinţe specifice pentru numărul de paturi. Pentru un stadion de 30.000 de locuri, oraşul trebuie să aibă minim 9.000 de paturi pentru vizitatori şi spectatori, iar numărul urcă la 24.000 de paturi pentru o arenă cu 80.000 de locuri.

Numărul mare de spectatori are nevoie şi de transport public la înălţime. E un capitol la care Bucureştiul nu stă deloc bine. Încă nu există o linie directă de metrou spre Aeroportul Otopeni, iar finala Europa League din 2012, când pe stadion au fost 52.347 de spectatori, a arătat că oraşul nu poate face faţă unui număr foarte mare de suporteri.

Un alt punct nevralgic pentru România este legat de numărul de autostrăzi. În prezent, ţara noastră are 994 kilometri de autostrăzi, însă niciuna nu leagă direct oraşele cu stadioane foarte mari. Iar lucrurile nu par că se vor schimba în viitorul apropiat.

• 2026 este ultimul termen anunţat pentru finalizarea lucrărilor la magistrala de metrou care va lega Bucureştiul de Aeroportul Otopeni
• 1.450 de pasageri pe oră este capacitatea minimă admisă de FIFA pentru aeroporturile care deservesc oraşele cu stadioane de la Campionatul Mondial
• 2.300 de pasageri pe oră este fluxul pe Aeroportul “Henri Coandă”

EURO 2036, primul turneu la care am putea visa

Din start, EURO 2028 sau Campionatul Mondial 2030 sunt variante cu şanse zero. Pentru turneul final continental de peste şase ani se luptă Anglia-Irlanda de Nord-Scoţia-Ţara Galilor-Irlanda, într-o candidatură comună, cu Turcia. Gazda Mondialului Centenar va fi anunţată în 2024, iar singura candidatura confirmată este una comună, între Spania, Portugalia şi Ucraina.

Pentru EURO 2032, UEFA a cerut scrisori de intenţie până pe 23 martie 2022, iar ofertele au venit din partea Italiei şi a Turciei. În septembrie 2023, forul continental ar urma să anunţe gazda turneului de peste 10 ani, dar şi pe cea a EURO 2028.

Cum un Campionat Mondial este aproape exclus, următoarea variantă la care România poate visa este EURO 2036. Mai sunt 14 ani până atunci, iar dacă privim în urmă, la anul 2008, ne dăm seama cât de mult am înaintat, cel puţin la capitolul infrastructură sportivă. În urmă cu 14 ani, Arena Naţională începea să prindă contur, pe locul fostului Stadion Naţional, în timp ce arene ca “Ion Oblemenco”, “Cluj Arena” sau “Ghencea” erau doar de domeniul SF.

• 22.642 de spectatori au asistat la meciul Franţa – Elveţia, din optimile de finală ale EURO 2020, de pe Arena Naţională (numărul de spectatori încă era limitat din cauza pandemiei de COVID-19)