În urmă cu cinci ani, arheologii români și chinezi au început un proiect comun care studiază asemănările dintre cultura Cucuteni (cea mai veche civilizație din Europa) și cultura YangShao, din China, asta după ce s-a constatat că între ceramica celor două există o asemănare uluitoare.
Totul a început, după ce în anul 2018, în localitatea ieșeană Dobrăvăț a fost descoperită o bucată de ceramică, care ulterior a fost inclusă într-o expoziție despre cultura Cucuteni, în China.
Aceasta le-a atras atenția specialiștilor de la Institutul de Arheologie din Beijing, deoarece au observat că prezintă foarte multe asemănări cu ceramica culturii Yangshao, localizată pe lângă cursul Fluviului Galben, între mileniile cinci și trei înaintea erei noastre, potrivit BZI.
Ulterior, mai mulți arheologi din Iași și Beijing au pus bazele unui proiect comun care să studieze asemănările dintre cele două culturi, iar în 2019, o echipă condusă de dr. Chengao Wen a venit în România.
„ Echipa noastră a reușit să descopere primul strat al unei locuințe, iar acum continuăm cu al doilea strat. De asemenea, am găsit un altar religios, aflat chiar în mijlocul locuinței cu numărul 7. Deocamdată, nu am găsit nicio figurină care să fie folosită la ritualuri”, a declarat dr. Chenghao Wen, de la Institutul de Arheologie din Beijing.
El a subliniat că a mai fost găsit un topor de piatră,” perforat, din păcate, nu mai era intact, ci doar o bucată din el”.
”Ceramica din cultura Cucuteni și cea din cultura YangShao sunt extrem de asemănătoare, iar noi încercăm să ne dăm seama cum a fost posibil”, a mai spus dr. Chengao Wen.
Arheologii chinezi s-au declarat extrem de uimiți de faptul că în situl arheologic aflat la 4 kilometri de satul Dobrovăț, au dezgropat mai multe obiecte care surprind similaritățile dintre cultura Cucuteni și Yangshao.
Potrivit lor, între ceramica produsă pe teritoriul României și cea din China există o asemănare de aproximativ 75%.
„Am găsit, de asemenea, resturi de la flori, chiar și semințe carbonizate, dar acestea sunt din epoca bronzului sau fierului, deci mult mai aproape de zilele noastre. Este foarte interesant că aceste resturi sunt de la plante originare din China. Este foarte posibil ca să fi ajuns aici prin comerț sau migrare a unor oameni”, a transmis dr. Chenghao Wen.