Ce averi au noii membri ai CSM, răsfățații sistemului judiciar. Sporuri și diurne regești pentru magistrații din instituție

Doar sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de care beneficiază actualii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii depășește 3.500 de lei lunar net.

Ce averi au noii judecători CSM

Noul președinte al CSM, Daniel Grădinaru, cel care a reușit să promoveze extrem de rapid de la Curtea de Apel București până la șefia Secției penale a Înaltei Curți, a încasat anul trecut suma de 451.811 lei, reprezentând salariul de judecător la Instanța Supremă plus activitatea de predare la Universitatea Dimitrie Cantemir. Lunar echivalează cu un venit de 37.650 de lei, sau 7.500 de euro pe lună. La această sumă se adaugă și 764 de lei, primiți de la editura Beck.

Judecătorul Daniel Grădinaru nu are trecut în declarația de avere depozitele de economii sau creditele, menționând un teren intravilan de 700 de metri pătrați în comuna Chiajna, acolo unde deține și o casă de locuit cu o suprafață de 537 de metri pătrați, casă cumpărată în anul 2019. Acesta mai deține și un apartament în București cu suprafața de 73 de metri pătrați și două automobile, un Renault Megane și Peugeot 208, fabricate în 2006 și 2014.

Judecătoarea Elena Raluca Costache deține un teren de 500 de metri pătrați și o casă de locuit, cu suprafață de 163 de metri pătrați, în Țânțăreni, Prahova, cumpărate în anul 2014. Deși aceasta este  judecător în cadru CAB, de unde a încasat un salariu în anul 2020 de 230.000 de lei, ea nu deține o casă sau apartament în Capitală. Judecătoarea mai deține două autoturisme, un Nissan și un Hyundai, fabricate în 2018 și 2019, și are un credit scadent în acest an în valoare de 100.000 de lei. Nici ea nu are trecute depozite sau conturi de economii active.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Judecătorul Claudiu Marian Drăgușin, de la Tribunalul București, nu deține terenuri sau apartamente, menționând doar un automobil VW, fabricat în 2011, și economii de 34.000 de euro, în declarația de avere pentru anul 2020. În acel an, acesta a încasat un salariu de 180.000, la care se adaugă 16.549 de lei, drepturi salariale restante, alți 13.000 de lei primiți în cadrul unui proiect derulat de CSM, alți 9.000 de lei de la INM și 5.000 de lei într-un alt proiect.

Judecătorul Alin Vasile Ene deține un teren de 250 de metri pătrați și o casă de locuit de 198 de metri pătrați în județul Prahova, două autoturisme și depozite bancare de 52.500 de lei, potrivit declarației de avere pentru anul 2020. În acel an acesta a contractat două credite, pe cinci și 24 de ani, în valoare de 110.000 de lei, respectiv 365.486 de lei. Salariul său de președinte de tribunal a fost în acel an de 157.000 de lei.

Judecătorul Narcis Erculescu, de la Tribunalul Dâmbovița, deține un teren de aproape 3.300 de metri pătrați în comuna Voinești, Dâmbovița, și un altul de 600 de metri pătrați în comuna Răzvad, din același județ, ambele cumpărate în 2008. Tot în comuna Voinești acesta mai deține alte cinci terenuri, moștenite în 2011, cu o suprafață totală de peste 10.000 de metri pătrați. În comuna Răzvad deține o casă, construită în 2009, cu o suprafață de 240 de metri pătrați. Acesta deține două autoturisme, marca Mercedes și BMW, și are peste 100.000 de lei în depozite de economii și alți 120.000 de lei la un fond de investiții. În anul 2020 acesta a avut câștiguri salariale de 228.000 de lei, la care se adaugă alți 33.000 de lei indemnizația de președinte al Biroului electoral județean la alegerile din acel an.

Judecătoarea Ramona Milu, de la Curtea de Apel Brașov, deține un apartament de 92 mp în Brașov, una autoturism Alfa Romeo, fabricat în 2011, plus bijuterii de circa 5.000 de euro. La datorii, are trecute două credite scadente în 2024, unul de 7.000 de lei, și un altul de 125.000 de lei la ING, un credit de 100.000 de euro scadent în 2023, plus o datorie către o persoană fizică de 122.000 de euro, datorie scadentă în anul 2022. În anul 2021, aceasta a contractat un nou credit de 141.000 de lei, scadent în 2026. Anul trecut, salariul primit de la Curtea de Apel Brașov a fost de 224.911 lei, la care se adaugă alți aproape 40.000 de lei, drepturi restante.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Judecătorul Gheorghe Liviu Odagiu, de la Curtea de Apel Alba-Iulia, deține două apartamente, de 110 mp, respectiv 100 mp, în Sibiu, cumpărate în 2003, respectiv 2019. Fără a menționa depozite sau conturi curente, acesta mai deține două autoturisme și are un credit de 100.000 de euro, contractat în anul 2019, scadent și 2031. Anul trecut a încasat 324.000 de lei, salariu și restanțe salariale.

Judecătoarea Radu Mihaela Laura, președinta Tribunalului București, deține două terenuri moștenite în județul Bacău, două apartamente de 37 și 76 metri pătrați, cumpărate în București în anii 2000 și 2008, plus alte două locuințe în județul Bacău, moștenite și ele. Aceasta deține peste 150.000 de lei, la fonduri de pensii private, și un cont de economii cu 10.000 de lei. Are două credite, contractate în 2015 și 2018, scadente în 2033 și 2023, de 130.000 de euro, respectiv 74.000 de lei. În anul 2020 a încasat circa 230.000 de lei, salariu plus restanțe, plus alți 10.000 de lei, pentru prezența în comisiile de examinare din CSM.

Judecătoarea Denisa Angelica Stănișor, președinte de secția la Înalta Curte, deține cinci terenuri, patru dintre acestea în localitatea Bradu, județul Argeș, unul fiind moștenit și alte două obținute prin donație. Aceasta mai deține un teren intravilan de 152 mp în Capitală, cumpărat în anul 2021. Judecătoarea mai deține o casă de locuit de 94 mp, tot la Bradu, obținută prin donație, un apartament de 100 mp în Pitești, cumpărat în 1999, un altul de 72 metri pătrați în Capitală, cumpărat în 2006 și o casă de 144 metri pătrați tot în București. Judecătoarea de la ÎCCJ mai deține și spații comerciale de 330 mp tot în Capitală. Magistratul conduce un autoturism Land Rover, fabricat în 2021, și deține bijuterii și tablouri evaluate la 7.000 de euro.

În anul 2021, aceasta a vândut un autoturism pentru suma de 14200 de euro, iar în luna martie a anului trecut un apartament pentru suma de 240.000 de euro. În conturi are economii de 30.000 de lei și 170.000 de euro. În ultima declarație de avere menționează o datorie de 100.000 de lei către o persoană fizică. Anul trecut a încasat peste 400.000 de lei, salariu de judecător plus indemnizații din partea CSM, dar și alți 346.000 de lei din chirii.

Ce averi au noii procurori CSM

Daniel Horodniceanu, ales vice-președinte al CSM săptămâna trecută, deține un teren agricol de 1.100 metri pătrați în jduețul Iași, și alte două terenuri intravilane în Iași de 700, respectiv 200 de metri pătrați. În localitatea Ceahlăul, județul Neamț, deține o casă de vacanță și un teren de aproape 5.000 de metri pătrați. Fostul șef al DIICOT mai deține o casă de locuit în municipiul Iași, cu o suprafață de 245 de metri pătrați. Conduce două autoturisme, un BMW, fabricat în 2016, și un Mercedes, fabricat în 2013. Are 270.000 de lei în depozitele de economii, iar anul trecut a încasat un salariu de 221.000 de lei, plus 218.000, drepturi salariale restante, la care se adaugă alți 70.000 de lei din partea CSM.

Procurorul Emilia Ion, procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, deține șase terenuri intravilane, trei în Sectorul 1 al Capitalei, două la Bran și un altul la Bolintin-Vale, plus două case de locuit, ambele în Sectorul 1, cu suprafețe de 333, respectiv 140 de metri pătrați. Tot în Capitală mai deține un apartament de 66 de metri pătrați dar și  casă de vacanță al Bran, casă cu o suprafață de doar 60 de metri pătrați. Are depozite de economii de circa 15.000 de euro și 16.000 de lei, și două credite de 10.000, respectiv 12.000 de euro, scadente în 2023 și 2025. Anul trecut, salariul de procuror a fost de aproape 250.000 de lei, plus alți 18.000 primiți de la CSM și INM.

Procurorul Constantin Sandu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, deține un teren intravilan de 250 de metri pătrați în județul Brașov cu o casă de locuit de 146 de mp, și un apartament în Municipiul Brașov de 78 de metri pătrați. Acesta are două autoturisme, depozite de economii de 20.000 de euro și două credite în valoare totală de 120.000 de euro, scadente în 2041.

Procurorul Mărioara Cătălina Sîntion, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 București, deține trei terenuri intravilane în București, în suprafață totală de 340 de metri pătrați și un teren intravilan de 140 de metri pătrați în localitatea 2 Mai. În declarația de avere de anul trecut nu mai menționează niciun alt bun, autoturism sau depozite de economii. Are două credite, unul de 235.000 de franci elvețieni, scadent în 2043, și un altul de 500.000 de lei, scadent în 2044. Anul trecut, salariul încasat la Ministerul Public a fost de 265.000 de lei.

Bogdan Silviu Staicu, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, deține un teren intravilan de 500 de mp în Slatina, un hectar de pădure și un teren agricol de 20.000 de metri pătrați în Coteana, Olt, ambele moștenite, plus o casă de locuit și un apartament, ambele în Slatina. Are economii de 83.000 de euro și 267.000 de lei, iar anul trecut salariul de procuror încasat a fost de 307.000 de lei, plus alți 30.000 de lei, expert în cadrul unui proiect derulat de CSM.

Salarii și indemnizații regești la CSM

În cadrul CSM, magistrații vor beneficia de indemnizații și  serie de sporuri uriașe. Astfel, fiecare membru CSM va beneficia de o indemnizație netă lunară de 35.438 de lei, indemnizație care în cazul președintelui instituției ajunge la 36.226 de lei. La această indemnizație se adaugă un spor lunar pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de 5.300 de lei, 5.434 de lei în cazul președintelui, alți 3.544 de lei, spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, plus alți 1.772 de lei, spor pentru păstrarea confidențialității. La aceste sume se poate adăuga și indemnizația lunară de 950 de lei pentru cei care dețin titlul de doctor, așa cum este cazul judecătorului Daniel Grădinaru, care are două doctorate, unul la Titu Maiorescu și un altul la Academia de Poliție.

Pe lângă aceste sume, membrii CSM își vor suplimenta veniturile și cu o diurnă de detașare în valoare de 12.000 de lei pe lună, de care cel mai probabil nu vor beneficia doar patru magistrați care au locuințe în Capitală. Alți patru magistrați, care lucrează în București, dar stau cu chirie plătită de Ministerul Public, ar putea beneficia și ei de această diurnă. Chiar dacă această diurnă se acordă celor care nu au domiciliul în Capitală, în trecut, foștii membrii CSM s-au folosit de o chichiță legislativă, care făcea referire la domiciliul stabil, pentru a primi această diurnă asta deși dețineau locuințe în București. La fel de celebru a fost și cazul fostei șefe CSM, Lia Savonea, care locuia în Chiajna, la o distanță de câteva minute de București, pentru a încasa această diurnă.

Spre exemplu, anul trecut, potrivit execuției bugetare pe primele trei trimestre, dacă salariile de bază au ajuns la 53 de milioane de lei în cadrul CSM, diurnele de detașare au însemnat doar ele peste 4.7 milioane de lei. În aceeași perioadă, sporurile acordate în cadrul instituției cu 500 de angajați au reprezentat 8,2 milioane de lei, iar alocațiile pentru locuințe 1,4 milioane de lei.

Trebuie amintit că în urmă cu doi ani, după ce guvernul a majorat cu 25% salariile consilierilor de probațiune, adică cei care se ocupă de reintegrarea socială a condamnaților, 13 din cei 14 membri aleși ai CSM au dat instituția în judecată acuzând-o de discriminare și cerând majorarea indemnizațiilor cu același procent. La acea dată un consilier pe probațiune câștiga circa 3.000 de lei lunar, în timp ce un membru CSM primea în mână 26.000 de lei lunar.

Nu în ultimul rând, la finalul anului trecut Guvernul Ciucă a votat proiectul de reformă al pensiilor magistraților prin care încearcă să elimine posibilitatea ca pensiile speciale ale acestora să fie mai mari decât salariile primite în perioada de activitate. Totuși, un articol introdus în această lege menționează faptul că membrii CSM, pe lângă președintele Instanței Supreme și procurorii-șefi ai marilor parchete, se pot pensiona la finalul unui mandat întreg, indiferent de vârstă sau de vechimea acumulată.