Pentru Europa, războiul din Ucraina este esențial în ceea ce privește securitatea continentului. O spun liderii europeni, inclusiv președintele României, și o demonstrează și eforturile pe care le fac la nivel diplomatic și militar pentru a susține Kievul în lupta cu Federația Rusă. În același timp însă, multe state europene și-au menținut active exporturile către Federația Rusă în ciuda sancțiunilor impuse. O arată datele privind exporturile acestor țări către state terțe, de unde bunurile ajung ulterior în Rusia. Pe această listă a apărut recent și România.
După declanșarea războiului împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană a impus o serie de sancțiuni Rusiei, pachet ce a fost actualizat constant. Una din principalele componente ale acestor pachete de măsuri vizează exporturile către Federația Rusă. Scopul a fost reducerea capacității Rusiei de a-și finanța războiul și de a-și susține companiile din industria de armament.
Astfel, principalele categorii de bunuri cu restricții la export sunt tehnologiile avansate și bunurile care pot fi folosite în scopuri militare – componente electronice, echipamente de telecomunicații, componente pentru industria aerospațială. De asemenea, au fost vizate o serie de bunuri care generează venituri semnificative pentru Rusia (mașini și echipamente de transport, anumite metale care pot fi folosite și în industria militară -fier, oțel, cupru, aluminiu, etc; materiale plastice), dar și bunuri și servicii pentru industria energetică.
Asumarea acestor restricții ar fi trebuit să fie logică pentru fiecare stat european și fiecare agent economic. Totuși, logica rațională ne spune că fiecare stat și companie europeană ar prefera ca restul să respecte aceste restricții, iar ei să poată face afaceri cu Federația Rusă, mai ales în condițiile în care cererea de bunuri a explodat, iar prețurile practicate au fost mult peste cele anterior anului 2022.
Soluția găsită de unele firme/ state, dar și de către Federația Rusă, a fost utilizarea unor țări terțe, precum Kârgâzstan sau Armenia. Exporturile unor țări europene au explodat pur și simplu după anul 2022 către aceste state, deducția logică fiind că, în final, bunurile exportate către aceste țări ajung în Rusia. Nu poate exista nicio explicație logică pentru care exporturile Poloniei sau Germaniei să crească cu 2.000% în doar un an către un stat care nu are o economie capabilă să absoarbă aceste bunuri
Exporturile statelor europene către aceste state, de regulă foste CIS, care nu au restricții la exporturile către Rusia și unde multe firme din Rusia și-au făcut reprezentanțe, au fost urmărite îndeaproape de către economistul american Robin Brooks, în prezent afiliat la institutul de cercetare Brookings Institution.
În ultimii doi ani, acesta a publicat constant date privind exporturile unor state europene ce par a ocoli sancțiunile impuse Rusiei. Spre exemplu, în luna martie a anului trecut acesta arăta că exporturile Poloniei către Kârgâzstan au crescut cu 1900%, față de perioada de dinaintea începerii războiului din Ucraina. Postarea sa a atras imediat atenția unui oficial polonez, iar după câteva luni exporturile Poloniei către acest stat au scăzut imediat.
Zilele trecute acesta a publicat un nou grafic, cu 12 țări europene, și exporturile acestora către Kârgâzstan. Printre aceste state se află și România de această dată. Alături de Germania, Cehia, Spania, Bulgaria sau Austria, țara noastră este prezentată ca fiind făcând parte din „grupul rușinii” – state care și-au majorat exponențial exporturile, indirect, către Federația Rusă. Datele privind exporturile României sunt prezentate ca fiind de la FMI.
Marți, economistul american a revenit cu o nouă postare pe aceeași temă, incluzând într-un nou grafic mai multe state europene care au luat măsuri pentru reducerea exporturilor lor către Kârgâzstan. Printre acestea se numără Franța, statele baltice, Suedia sau Finlanda.
„În urma tweet-ului meu din acest weekend despre „Zidul rușinii” al UE, am primit numeroase solicitări de a adăuga alte țări. Acest „Zid” include acum țările baltice, Suedia, Finlanda și Franța. Țările marcate cu portocaliu au luat măsuri împotriva transbordărilor către Rusia prin Kârgâzstan. Țările marcate cu albastru continuă să închidă ochii”, a scris Robin Brooks.
În seria graficelor publicate de către economistul american se poate observa clar cum exporturile acestor state europene au crescut exponențial exact după martie 2022, momentul în care a început războiul din Ucraina.
În cazul României, valorile rămân relativ reduse și pentru anul 2023, însă cresc semnificat în 2024 și 2025. Sigur, în termeni nominali, nu pare a fi vorba despre o creștere masivă a exporturilor din România: vorbim de creșteri ale exporturilor de la sub un milion de euro la șase-șapte milioane de euro în ultimii ani.
FANATIK a trimis o serie de întrebări privind controlul exporturilor României către aceste state terțe către mai multe instituții și ministere (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor, SGG) cu privire la controlul bunurilor care ajuns astfel în Federația Rusă.
Până la o reacție a autorităților române, putem nota reacția fostului ministru USR al economiei, Claudiu Năsui. Acesta a preluat datele publicate de către Robin Brooks și a subliniat că autoritățile statului par a închide ochii la faptul că România exportă în continuare bunuri către Federația Rusă.
„Ca să fie clar pentru toată lumea, exporturile către Kyrgyzstan înseamnă de fapt exporturi către Rusia. Doar că în loc să meargă direct în Rusia, care e sub sancțiuni, o iau pe ocolite prin țări prietene cu Rusia.
Oare nu știu autoritățile din aceste țări despre asta? Ba da. La cât de semnificativă este creșterea fix după sancțiuni este imposibil să nu fi văzut și explozia asta. Și totuși nu fac nimic.
Prostie? Incompetență? Aviditate de a lua banii pe acele exporturi? Sau prietenii Rusiei sunt infiltrați puternic și joacă la două capete? Nu știm, dar nicio opțiune nu este îmbucurătoare”, a scris deputatul USR pe rețeaua X.
Datele de la Institutul Național de Statistică arată că România avea încă, la nivelul anului 2023, exporturi considerabile către Federația Rusă. Mai exact, față de anul 2022, când exporturile României au fost de 399 milioane euro, în 2023 acestea ajunseseră la 236 milioane euro.
Se poate observa că, deși per total exporturile României scădeau cu aproape 50%, s-a înregistrat o creștere a exporturilor de produse chimice de la 93 de milioane la aproape 123 de milioane euro. De asemenea, țara noastră exporta materiale plastice, cauciuc și alte articole similare în valoare de peste 10 milioane de euro.
De asemenea, țara noastră exporta în continuare mașini, aparate și echipamente electronice în valoare de 36,5 milioane euro, în scădere de la 120 milioane în anul 2022, și mijloace și materiale de transport în valoare de 20 de milioane euro, în scădere de la 77 de milioane în 2022.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2025/08/romania-exporturi-catre-federatia-rusa.jpg)
În ceea ce privește exporturile României către statul Kârgâzstan, datele INS arată în anul 2023 acestea s-au dublat ca valoare. Mai exact, vorbim de o creștere de la 4,7 milioane euro la 10,29 milioane euro. Deși nu e clar despre ce produse este vorba, este vorba de categoriile de produse supuse sancțiunilor impuse de către Uniunea Europeană.
Mai exact este vorba de produse minerale, în valoare de peste 800.000 euro (în creștere de la 178.000 euro), produse chimice, în valoare de 4,3 milioane euro (în creștere de la 2,7 milioane euro) și mașini și echipamente electronice, în valoare de 1,1 milioane euro.
Armenia este un alt stat care a înregistrat o creștere a exporturilor către Rusia, pe fondul importurilor masive din Europa. În ceea ce privește România, la nivelul anului 2022, țara noastră avea exporturi de circa 15 milioane euro, exporturi care în anul următor au scăzut ușor până la 13,3 milioane euro. Concret, am exportat produse chimice în valoare de 2,4 milioane, materiale plastice în valoare de jumătate de milion și mașini și echipamente electronice în valoare de 3,9 milioane euro.
Dacă în cazul Armeniei nu se observă o evoluție spectaculoasă, nu același lucru se poate spune și despre Kazahstan. România are relații economice apropiate cu kazahii, în special în domeniul energetic, însă fosta republică sovietică este unul din statele care nu au impus restricții exporturilor către Rusia.
Datele de la INS arată că în 2023 exporturile României s-au dublat față de anul anterior, ajungând de la 50,6 milioane euro la 107 milioane. Concret, e vorba în principal de exportul unor produse chimice în valoare de 17 milioane euro, mașini și aparate, echipamente electronice în valoare de 16 milioane euro și mijloace și materiale de transport în valoare de peste 43 de milioane euro.
O creștere semnificativă a fost înregistrată la exportul de instrumente și aparate optice, care a ajuns la 4,3 milioane de la doar 400.000 euro în 2022.
Alte state, despre care presa internațională a scris că ar facilita evitarea sancțiunilor de către Rusia și către care România are exporturi semnificative sunt: Hong Kong, exporturi de 49,9 milioane euro în 2023, Serbia – cu importuri din România de 1,3 miliarde euro în 2023, în scădere de la 1,4 în 2022, Emiratele Arabe Unite – exporturi de 402 milioane euro în 2023, în scădere de la 429 milioane în 2022 și Belarus, unde exporturile României au scăzut de la 34 la 22 de milioane euro.
În final, ultimul stat în această listă, Uzbekistan, a înregistrat și el o scădere a importurilor din România, de la 32 la aproape 20 de milioane de euro. Totuși, în ceea ce privește principalul export al României, produsele chimice, s-a înregistrat o creștere până la 14 milioane de euro.