Helmut Duckadam a trecut în neființă luni, 2 decembrie, la 65 de ani. Portarul de legendă al Stelei a lăsat un gol imens în inimile românilor. El va rămâne însă pentru totdeauna “eroul de la Sevilla”, deoarece a apărat patru lovituri de la 11 metri în finala Cupei Campionilor din 1986.
Duckadam a fost un om de o modestie extraordinară. El a răzbit către celebritate, dar nu și-a ascuns niciodată originile. Născut în județul Arad, la Semlac, Duckadam a fost crescut de bunica sa.
„Practic, ea a fost mai mult decât o mamă pentru mine. Din păcate, mama s-a despărțit de tata după 16 ani și a plecat o perioadă prin Oltenia, iar eu am rămas acasă cu bunica. Avea o pensie de 116 lei, pensie de CAP. Un drum până la Arad cu trenul costa 18 lei. Ea m-a învățat multe și a fost omul cel mai drag pentru mine”, a povestit “uriașul cu suflet blând”, așa cum l-a numit Horia Ivanovici.
La 14 ani, Duckadam a plecat din Semlac la Arad. Începuse să apere, în urbea natală. A ales să fie portar pentru că nu se înghesuia nimeni să stea între buturi. A fi portar era cel mai sigur mod de a juca. El avea însă în ADN spiritul de goal-keeper, deoarece tatăl său fusese și el portar de județ.
“După ce am terminat școala generală la Semlac, m-am dus la Arad, la Liceul Industrial al Uzinei de Vagoane Arad și am făcut trei ani Profesională și ca meserie sunt frezor-rabotor. Deci eu am practicat acea meserie. Făceam două zile pe săptămână cursuri și restul practică, am lucrat și în fabrică. Chiar mi-a plăcut. Aveam de ales între asta și strungar sau alte meserii și eu am ales această meserie pentru că-mi plăcea”, a mai povestit el într-un interviu pentru digisport, acordat acum câțiva ani.
După ce și-a încheiat cariera de fotbalist, Helmut Duckadam a fost angajat, pentru o perioadă, la Vamă.
“Eu și după ce am lucrat la Vamă am ieșit mai sărac decât am intrat, că toată lumea mă întreba cum de nu mi-am luat și eu o casă, o mașină… Pentru că le-am spus copiilor mei: eu am avut o singură avere, numele meu.
Pe care nu l-am pătat nici când am fost la Poliția de Frontieră, încerc să nu-l pătez nici când particip la emisiuni. Un nume care trebuie să rămână copiilor, nepoților, iar lumea, atunci când îl rostește, să-și aducă cu plăcere aminte de mine”, a mai spus el, pentru sursa citată.
Foști colegi, prieteni, fani ori oameni simpli, de toate vârstele, și-au luat ieri adio de la marele portar, la Arena Națională. Conform dorinței sale, Helmut Duckadam va fi incinerat.