Consumul de alcool poate avea efecte nocive asupra inimii, chiar și în cantități moderate. Printre consecințe se numără dilatarea excesivă a inimii, ceea ce duce la apariția unei oboseli accentuate chiar și la eforturi minore.
Pe lângă inimă, alcoolul afectează în mod semnificativ ficatul și creierul. Analizele de sânge reflectă în mod clar impactul alcoolului asupra organismului. De exemplu, dimensiunea globulelor roșii poate crește, ceea ce devine vizibil în hemoleucogramă, conform Știrile ProTV.
„Din cauza consumului de etanol, fac mal-absorbții diferite. Au o cantitate de B12 modificată și toate acestea dau structura și funcția normală a globulei roșii”, spune pentru Știrile ProTV Laura Iliescu medicină internă, Institutul Clinic Fundeni
Două teste importante care oferă informații despre sănătatea ficatului sunt AST și ALT. În cazul unui consum cronic de alcool, nivelul AST tinde să crească.
De asemenea, testul GGT, care măsoară o enzimă hepatică implicată în procese inflamatorii și în metabolizarea substanțelor cancerigene, poate prezenta valori anormale.
„Inima se contractă foarte mult, se bombează, nu mai are forță de contracție și oamenii obosesc la eforturi minime, ușoare. Ajung cu stază, adică cu apă care se oprește în sistemul venos periferic și picioare umflate, cum e un pacient cu insuficiență alcoolică.
Avem voie să consumăm alcool – 120-130 de grame de alcool pe săptămână – dacă ești bărbat – și vreo 70 de grame dacă ești femeie, asta înseamnă o sticlă de vin”.
Pentru a limita riscurile, un consum considerat relativ sigur ar fi o sticlă de vin împărțită pe parcursul unei săptămâni. Totuși, pentru persoanele care suferă de hipertensiune arterială, această cantitate este deja considerată excesivă, mai scrie sursa citată.
„Pacienți, care iau un tratament de tensiune arterială și este controlată, dacă consumă alcool nu reușim să îl controlăm corect cu tratamentul. De asta le recomandăm să evite consumul de alcool”.