Ce câștigă, de fapt, statul dacă va costa 8.000 de lei să deschizi un SRL. Economist: „Pune oamenii pe drumuri”

Guvernul propune majorarea capitalului social minim pentru SRL-uri la 8.000 de lei, o măsură menită să întărească responsabilitatea financiară a antreprenorilor. Specialiștii în economie avertizează însă că schimbarea ar putea genera dificultăți pentru firmele mici și pentru noii antreprenori, fără a rezolva problemele fundamentale ale insolvențelor.

Va schimba pragul de 8.000 de lei regulile jocului pentru firmele din România?

Pe 13 august 2025, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat al doilea pachet de reglementări, care aduce modificări importante în ceea ce privește capitalul social al firmelor. În prezent, multe companii sunt înființate cu un capital social de doar 1 leu, situație care lasă statul fără posibilitatea reală de a recupera fonduri atunci când acestea intră în insolvență sau faliment. Actuala limită minimă de 200 de lei, stabilită în 1990, nu a mai fost ajustată de atunci, iar ministerul propune actualizarea acesteia prin raportare la rata inflației.

Concret, pentru societățile cu răspundere limitată (SRL), se propune stabilirea unui capital social minim de 8.000 de lei. Acești bani vor putea fi utilizați de companie pentru desfășurarea activității, însă vor reprezenta totodată o garanție care să permită statului recuperarea unor sume în cazul în care firma întâmpină dificultăți financiare. Prin această măsură, autoritățile urmăresc responsabilizarea antreprenorilor și crearea unui cadru mai sigur atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru bugetul public.

Ce propune ministrul Alexandru Nazare?

„În zona companiilor cu capital social 1 leu, statul are foarte puţine posibilităţi de a recupera când aceste companii ajung în insolvenţă sau faliment. Propunem actualizarea cu rata inflaţiei a capitalului social iniţial de 200 de lei care nu a fost modificat niciodată din 1990.

Digi24.ro

Propunere surpriză din Parlament: Poate fi Ilie Bolojan desemnat din nou premier

Propunem stabiliarea unui capital social minim de 8.000 de lei în cazul societăţilor de tip SRL. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiţi pentru companie. În acelaşi timp şi statul atunci când aceste companii ajung în insolvenţă, poate să recupereze”, a spus ministrul de finanţe Alexandru Nazare.

Digisport.ro

Divorțul anului: și-a prins soțul cu altă femeie! Acum s-a săturat și a luat hotărârea: ”Nu are nicio intenție”

Va pune pe drumuri măsura sute de mii de antreprenori?

Decizia privind majorarea capitalului social minim nu este privită cu ochi buni de toți specialiștii. Contactat de FANATIK, economistul Bogdan Glăvan atrage atenția că aplicarea acestei măsuri va genera efecte negative și complicații inutile pentru mediul de afaceri.

„Are multe probleme măsura asta. Modul în care a fost anunțată că se va aplica pentru firmele existente, peste 2 ani, și pentru firmele nou înființate, de la 1 ianuarie 2026, va da naștere unui arbitraj. O firmă deja existentă are un avantaj față de o firmă care urmează să se înființeze. Prin urmare va declanșa un proces de vânzări. Cu 8.000 de lei poți să iei o firmă deja existentă.

Măsura va crea probleme multor oameni care trebuie să se ducă la Registrul Comerțului, să facă un nou acord de contract de firmă, să majoreze capitalul social. Pune pe drumuri sute de mii de oameni gratuit, fără niciun efect. Dacă firma respectivă este insolventă sau este inactivă sau are capitaluri negative, lucrurile nu se repară cu 8.000 de lei. Această mentalitate pe care o au cei de la guvernare ne bagă în groapă”, a declarat economistul Bogdan Glăvan, pentru FANATIK.

Poate rezolva majorarea capitalului social problema insolvențelor?

În continuarea explicațiilor sale, Glăvan a subliniat că majorarea capitalului social nu va rezolva problema de fond legată de insolvențe. Acesta a făcut o distincție clară între tipurile de eșecuri în afaceri și a arătat că noua măsură nu poate opri nici frauda, nici incompetența.

„Există două situații, din perspectiva mea, de insolvență frauduloasă, când ai vrut să faci evaziune, ai vrut să păcălești statul, adică ești un țepar natural și de asta faci business-uri ca să furi oamenii și statul.

Dar și de insolvență pe motiv economic. Anume, ești incapabil, n-ai știu ce să faci cu firma și atunci ai băgat-o în gard. În a doua situație, statul nu poate să prevină eșecul în afaceri. Iar în prima, cine e țepar de meserie, nu o va face pentru 8.000 de lei”, a mai explicat specialistul.

Care vor fi efectele pe termen lung?

Bogdan Glăvan atrage atenția că intenția Guvernului nu este de a penaliza antreprenorii, însă efectele pe termen lung ale măsurii ar putea fi negative. Acesta explică modul în care majorarea capitalului social ar putea influența atât mediul economic, cât și comportamentul antreprenorilor:

„Ei nu vor să dea în cap oamenilor. N-au intenția asta. Însă, probabil au o judecată de genul ăsta: dacă toate cele 640.895 de companii cu capital social de 200 lei de mâine se duc și bagă 8.000 de lei în conta. Asta înseamnă mai mulți bani în circuitul bancar, asta vine cu TVA, deci ceva ceva se mai adună. Este un efect pe termen foarte scurt.

Pe termen lung, adică efectul decisiv, va fi depresiv. Pentru că este o instituție care reprimă activitatea economică. Îi descurajează pe oameni să facă afaceri. Nu îi descurajează pe aceia care vor să fure, ci pe ăia care nu vor să fure”, a mai precizat Glăvan, pentru FANATIK.

Cine va fi afectat direct de majorarea capitalului social minim?

Analistul Glăvan subliniază că majorarea capitalului social minim va reprezenta o barieră reală pentru micii antreprenori, în special pentru cei care activează în medii locale și nu dispun de resurse financiare semnificative.

„Dacă vrea un profesor, nu din București, ci unul din Covasna. Dacă vrea să facă ceva, nu meditații, prăjituri să zice. La el în sat sau în comună. Vrea să facă pe o nișă, că nu are bani să închirieze bucătărie și utilaje scumpe. De unde scoate el 8.000 de lei? Ne arată și statistica că nu are cum. Pentru el devine o barieră serioasă treaba asta. Marea masă a celor care vor fi afectați este formată din oamenii cinstiți.

Să zicem că a făcut rost de ei și i-a băgat în firmă. Își cumpără un aragaz, un cuptor și făină. Banii se duc pe active. Care este legătura din aceste investiții și ce poate recupera statul? Niciuna, zic eu. El va avea acel aragaz și cuptorul, în rest, sunt materii prime care se consumă. Dacă dă faliment ce să recuperezi, făina care s-a consumat? Cineva trăiește cu impresia că banii aceia rămân neatinși?”, a mai menționat analistul economic.

Vor resimți măsura firmele cu datorii sau activitate la negru?

Glăvan evidențiază că, chiar și pentru firmele cu datorii sau care operează parțial la negru, banii nu dispar complet din economie. Chiar dacă o firmă nu plătește impozite direct, salariile și plățile către angajați ajung tot în circuitul economic, permițând statului să recupereze prin TVA.

„Chiar și în cazul celor care lucrează în construcții, a firmelor cu au datorii la stat sau care fac evaziune, sunt oameni implicați acolo. O firmă care lucrează la negru, să zicem, care nu plătește impozite.

Asta nu înseamnă că statul nu câștigă de pe urmele ei. Pentru că firma aia dă bani în buzunar meșterilor și meșterii se duc pe urmă în supermarket și-și cumpără diverse. Asta înseamnă că statul recuperează prin TVA. Deci banii nu se evaporă”, a punctat, în încheiere, Bogdan Glăvan.