Brânza topită de la Hochland este prezentă în aproape fiecare magazin alimentar și în fiecare supermarket. Românii o achiziționează cu regularitate. O adaugă în sandvișuri, în diferite preparate sau o consumă pur și simplu, însă puțini știu și ce conține cu adevărat.
Pe cât este de gustoasă, pe atât poate fi de nocivă brânza topită. Cel puțin, asta se înțelege din analizele specialiștilor în industria alimentară. Rezultatele recente nu sunt unele în favoarea celor care adoră să consume un asemenea produs, mai ales la micul dejun, din care trebuie să capete energie pentru întreaga zi.
Luând în calcul faptul că puțini români citesc ingredientele de pe etichetele alimentelor pe care le pun în coșul de cumpărături, reporterii BZI au analizat alături de experți conținutul brânzei topite de la Hochland, cu 25 de adaosuri.
Concret, brânza topită analizată este cea pe bază de șuncă, pachetul cu 7 felii, de 140 de grame și care se vinde la un preț de 6, 99 lei, în Kaufland. Ceea ce s-a constatat nu a fost deloc plăcut. Produsul are 25 de ingrediente, din care aproape 50% sunt E-uri.
Conform etichetei, brânza topită cu șuncă de la Hochland este obținută prin topire, cu grăsime de minimum 38%, cu 47 % brânzeturi, lapte degresat reconstituit, lapte praf degresat, șuncă 5%, apă, sare, amidon, arome, dextroză, fibre de citrice, proteină colagenică din porc, extract de condimente, acerola deshidratată din suc de cireșe, condimente, culturi lactice, unt, săruri de topire, E 452 și E 331, corector de aciditate, E 339, aromă de fum, sare afumată și aromă.
”Brânza topită este o varietate de brânză procesată la căldură împreună cu alte ingrediente pe bază de lapte, emulsificatori, uleiuri vegetale saturate, sare, coloranţi alimentari, uneori şi zer şi/sau zahăr.
A fost inventată în secolul trecut în Elveţia, însă a cunoscut succesul în America, atunci când James Kraft a inclus-o în producţia de masă la scurt timp după al Doilea Război Mondial. Sărurile de topire folosite în procesarea brânzei topite sunt difosfaţii de calciu (E 450), polifosfatul calcic (E 452), fosfaţii de sodiu (E 339), citraţii potasici (E 332), citraţii sodici (E 331) şi citraţii de calciu (E 333)”, potrivit specialiștilor DSVSA Iași.
Numărul de E-uri din produsele ce au fost studiate variază între 0 și 9. E 250 sau nitrit de sodiu sunt interzise în alte țări. De exemplu, nu sunt permise în Norvegia, Suedia, Germania sau în Canada. Aceste E-uri pot duce la cancer.
”Poate produce cancer în urma interacțiunii cu proteinele din alimente, reacție ce duce la formarea nitrozaminelor (substanțe posibil cancerigene). Pentru a diminua cantitatea de nitrozamine formată, producătorii din industria alimentară adaugă în produse vitamina C (acid ascorbic) și vitamina E (tocoferol).
Toate aceste E-uri din brânza topită fac parte din categoria E-urilor suspecte, care pot provoca reacții alergice, înrăutățirea astmului. Mai există un motiv pentru care brânza topită poate fi considerată riscantă pentru organism: glutamatul monosoic E 621 care este un potențiator de aromă și poate crea dependență, stimulând apetitul. Compuşii de degradare metabolică ai glutamatului au efecte neurotoxice și pot produce dureri de cap, slăbiciune, greață, modificări de ritm cardiac”, mai avertizează specialiștii din Iași.
Experții mai punctează și faptul că brânza topită cu șuncă de la Hochland poate provoca și: dereglări metabolice, hormonale, afecțiuni cardiovasculare, hepatice și favorizează luarea în greutate, din cauza densității calorice mari.