News

Ce cred românii despre viitorul președinte. Atuurile și slăbiciunile posibililor candidați: Ciolacu, Firea sau Ciucă

O cercetare recentă, realizată de institutul ARA Public Opinion, arată cum sunt percepuți unii dintre principalii candidați pentru funcția de președinte în 2024
25.05.2023 | 17:18
Ce cred romanii despre viitorul presedinte Atuurile si slabiciunile posibililor candidati Ciolacu Firea sau Ciuca
Atuurile și slăbiciunile viitorilor candidați la prezidențiale. Sursa foto: colaj FANATIK
ADVERTISEMENT

Studiul realizat de către institutul American Romanian Association of Public Opinion, înființat în anul 2021 și condus de sociologul Corina Benga, profesor la SNSPA, realizat prin interviuri directe cu respondenții, încearcă să arate cum își formează alegătorii opinia despre valoarea candidaților și cum decid ce tip de președinte vor vota.

Strategiile mentale pentru alegerea viitorului președinte

Astfel, potrivit studiului citat, pentru alegătorii unul dintre cele mai importante criterii în selectarea viitorului președinte este dat de realizările anterioare ale candidatului în funcții publice, dar și în activități profesionale. Activitatea anterioară este comparată cu promisiunile actuale pentru testarea verosimilității ofertei electorale.

ADVERTISEMENT

În cazul alegătorilor „sceptici”, care nu au o preferință clară între posibilii candidați, merg pe strategia „răului mai mic”. Potrivit raportului citat, atitudinea „sceptică” față de viitorii candidați are la bază atât dezamăgirile cauzate de către președinții anteriori, promisiuni încălcate, scandaluri, decizii controversate, dar și faptul că președintele are atribuții limitate, îngustate suplimentar de guvernele anterioare și în special de guvernarea Dragnea.

Un alt aspect este acela că deși respondenții consideră că „e bine ca viitorul candidat să aibă un partid în spate”, apartenența la un partid fiind importantă, acest aspect nu este hotărâtor din perspectiva opțiunii individuale a alegătorilor. Aceștia susțin că valoarea individuală a candidatului este hotărâtoare.

ADVERTISEMENT

În ceea ce privește calitățile viitorului președinte, respondenții menționează că ar dori o persoană cu educație, care să cunoască limbi străine, să aibă un aspect fizic plăcut, să fie articulat în vorbire, civilizat și bun comunicator. În ceea ce privește calitățile reputaționale, aceștia menționează: onest, inteligent, de bună credință, preocupat de problemele alegătorilor, „priză” în exterior, empatie, hotărât, „mână de fier”.

De asemenea, respondenții au menționat că ceea ce contează în alegerea viitorului președinte este actualitatea și profunzimea mesajelor sau temelor abordate de candidat. În ceea ce privește temele actuale, participanții la studiu au menționat războiul de la graniță și explicarea clară și deschisă a amenințărilor actuale, economice, militare sau sociale. La fel, respondenții au precizat că își doresc ca viitorul președinte „să intre în adâncimea lucrurilor explicând ce se întâmplă, ce riscuri ne amenință, la ce trebuie să ne așteptăm, ce opțiuni avem ca țară, cum vom putea trece mai repede de la sărăcie la un nivel de prosperitate rezonabilă”.

ADVERTISEMENT

Ideile și valorile pe care le vor la viitorul președinte

În ceea ce privește ideile pe care respondenții studiului ARA Public Opinion vor să le vadă la viitorul președinte al țării se enumeră patriotismul, înțeles ca dragoste de țară, cunoașterea istoriei și culturii, iar ca dimensiune concretă, acest lucru s-ar transpune în stabilizarea emigrării, sprijinirea natalității și revigorarea industriei, și onestitatea, idee pe care o echivalează cu combaterea corupției.

Un alt concept selectat de către respondenți este cel al naționalismului protecționist, ce se traduce prin măsuri directe de limitare a prezenței străinilor în economie, împiedicarea externalizării profiturilor, respingerea muncitorilor străini și în special respingerea ucrainenilor. Pe lângă respingerea principiilor pieței unice europene și a valorilor europene, tot la acest capitol, respondenții au selectat și ideea de naționalism îmbinat cu democrație, înțeleasă ca atașament național, dar fără încălcarea drepturilor democratice.

ADVERTISEMENT

În ceea ce privește setul de valori sau sentimente, așa cum apar ele în studiul citat, respondenții au menționat speranța, că va urma un trai mai bun și că vom depăși amenințările generate de război, dar și bunătate, înțeleasă ca empatie, atașament pentru oamenii cu probleme și atașament față de oameni în general.

Alte două sentimente pe care românii le-ar dori să le vadă la viitorul președinte ar fi toleranța și umilitatea, adică să asculte ce spun oamenii și să aibă capacitatea de a-și recunoaște erorile, dar și sentimentul de mândrie, cu dimensiunea concretă „să ne impunem pe plan extern și să nu fim umiliți”.

În ceea ce privește măsurile sociale și economice pe care respondenții le-ar vrea promovate de către viitorul președinte se numără eliminarea disparităților sociale și economice, văzând necesar un rol mai activ în influențarea deciziilor economice în favoarea cetățenilor (exemplele fiind prețurile și energia).

Tot la acest capitol sunt enumerate o serie de măsuri cu un caracter mai degrabă naționalist precum refacerea industriei românești sau sprijinirea producătorilor români, sprijinirea turismului prin „punerea în valoare a frumuseților țării”, dar și reducerea numărului de parlamentari. Nu în ultimul rând, respondenții au indicat că vor un rol mult mai activ pentru șeful statului, în special în „controlul și supervizarea activității Guvernului”.

De remarcat că în anul 2014, înaintea luptei electorale dintre Victor Ponta și Klaus Iohannis, un sondaj realizat de Avangarde arăta, la fel, calitățile pe care românii le doreau de la viitorul președinte. Acestea erau, în ordinea preferințelor: să fie român, să fie patriot, să fie creștin ortodox, să fie familist, să fie european, să nu fi avut probleme cu justiția și să lupte împotriva corupției.

Cum sunt văzuți principalii candidați la Cotroceni

Într-un alt capitol al studiului respondenții au fost rugați să explice ce înțeleg prin calitățile pe care le văd la viitorul președinte. Spre exemplu, calitate de responsabil este înțeleasă ca recunoaștere a greșelilor, respect pentru adevăr, să evite riscuri pentru țară dar și să obțină beneficii mari pentru țară.

Alte adjective enumerate sunt cele de serios (să promită numai ce poate face), competent (bine pregătit, să aibă o meserie de bază), să inspire încredere (cinstit, serios), integru (cinstit, nu traseist) și să se priceapă la economie (adică „să cunoască conceptele economice, să știe ce înseamnă”).

În ceea ce privește potențialii candidați pentru alegerile prezidențiale din 2024, sunt analizate șapte personalități, printre care și liderii PNL și PSD, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Deși există șanse mari ca cei doi să fie prezenți pe buletinele de vot din noiembrie 2024, niciunul nu a anunțat încă o viitoare candidatură, iar Marcel Ciolacu a declarat în repetate rânduri că nu vizează această funcție.

În studiul citat mai este luată în considerare Laura Kovesi, deși aceasta a susținut în mod repetat și categoric că nu va candida, dar nu apare niciunul din liderii opoziției în afară de președintele AUR.

Astfel, în ceea ce-l privește pe actualul premier și președinte PNL, Nicolae Ciucă, atuul acestuia este văzut ca fiind experiența sa din armată însă, pe de altă parte, acesta este văzut ca „un om slab, marionetă, condus din spate”. În ceea ce-l privește pe Marcel Ciolacu, avantajul acestuia ar consta în faptul că „pare apropiat de oameni”, însă la slăbiciuni există o listă lungă: „se contrazice, ocolește subiectele, nu are soluții, mediocru și îngâmfat”.

În ceea ce-l privește pe Emil Boc, acesta are avantajul de a fi perceput ca un „bun gospodar la Cluj”, însă, pe de altă parte, are dezavantajele de a fi văzut ca „prim-ministru de paie de pe vremea lui Băsescu, marionetă, moale”. Din PSD, Gabriela Firea este percepută ca bun gospodar, bătăioasă, fiind avantajată de faptul că a lucrat în TV și de faptul că a promovat legea fertilității in vitro. Pe de altă parte slăbiciunile acesteia stau în faptul că „a înființat companii care căpușau Primăria”, faptul că este certăreață dar și faptul că „patronează cu soțul o încrengătură de relații organizate de tip mafiot”.

Șefa Parchetului European, Laura Kovesi este văzută ca „inteligentă, demnă, profesionistă, puternică, luptătoare dar și cunoscută în UE”. Slăbiciunile ei ar fi că este nediplomată, prea tânără, că nu rezistă în luptă cu adversari sau că președinția este „prea mult” pentru ea. În ceea ce-l privește pe liderul AUR, George Simion, acesta ar avea ca atuuri faptul că este apropiat de oameni și faptul că se revoltă pe teme care preocupă societatea. Pe de altă parte lista slăbiciunilor sale este și ea impresionantă: „bișnițar, ultras, extremist, fără școală, fără meserie, ne-diplomat”.

Ultima personalitate care apare în studiul realizate de APA Public Opinion este cea a directorului SRI, Eduard Hellvig, fost deputat PNL. Despre acesta studiul nu menționează nimic la atuuri sau la slăbiciuni, ci precizează doar că acesta este „necunoscut”.

ADVERTISEMENT