Ce datorii are, de fapt, Bucureștiul. Cifre oficiale pentru Primăria Capitalei

Bucureștiul plătește pentru greșelile trecutului: restanțe și credite externe crescute mandat cu mandat. Vezi cum s-au acumulat miliardele de lei datorii și cine le-a făcut!

Cât de mari sunt datoriile Capitalei și cine le-a acumulat?

Sâmbătă, 22 noiembrie 2025, a început oficial campania electorală pentru Primăria Capitalei, iar în acest context, FANATIK a realizat o analiză a datoriilor acumulate de-a lungul anilor de administrația Bucureștiului. Astăzi, restanța totală a Capitalei continuă să fie o problemă majoră pentru bugetul orașului și pentru capacitatea de a finanța investiții în infrastructură și servicii publice.

Conform celor mai recente date publice, îndatorarea Primăriei Municipiului București (PMB) se ridică la aproximativ 7,3 miliarde de lei. În plus, PMB are și o obligație de 1,4 miliarde lei către ELCEN, potrivit declarațiilor directorului companiei.

După 1990, fiecare primar general al Bucureștiului a preluat și a predat administrația cu o anumită „moștenire financiară”, iar datoriile acumulate după Revoluție au crescut constant de la mandat la mandat. În timp ce unii edili au realizat investiții vizibile, aproape toți au lăsat în urmă note de plată pe care Capitala le achită și astăzi. Iată cum arată filmul datoriei publice a Bucureștiului, pe fiecare mandat în parte.

Digi24.ro

AUR a recunoscut că Anca Alexandrescu a pierdut alegerile. Ce a spus Simion despre relația cu Georgescu

Viorel Lis și „gaura” de 500 miliarde de lei vechi

În ceea ce îl privește pe Viorel Lis (1998–2000), intervalul în care a deținut funcția la Primăria Capitalei a fost marcat de dificultăți financiare și controverse privind administrarea patrimoniului public. La finalul mandatului, presa relata o „gaură” în buget de aproximativ 500 miliarde lei vechi, semnalând probleme serioase de finanțare și planificare.

Digisport.ro

Fața mai puțin știută a lui Ciprian Ciucu

Se pare că în acea perioadă, Primăria a pierdut active imobiliare importante, fie prin vânzări, fie prin concesionări. Publicațiile vremii relatau că patrimoniul Capitalei a fost „săracit cu bună știință”, iar aceste pierderi de active reprezintă, indirect, o formă de datorie. Sub mandatul lui Lis, costurile mari, lucrările fragmentate și rezultatele limitate au dus la creșterea restanțelor orașului, ceea ce a crescut costul serviciilor publice, fără ca locuitorii să observe îmbunătățiri concrete.

De asemenea, s-a menționat de-a lungul anilor că Lis a fost implicat și în dosarul „șpaga suedeză”. Un manager ABB susținea că firma a oferit mită mai multor oficiali români, inclusiv lui Lis, pentru a accelera contracte și plata datoriei istorice a României față de Suedia. Potrivit relatărilor, Lis ar fi primit 1.000 de dolari și ar fi semnat contracte prin care ABB a beneficiat de avantaje economice, inclusiv contracte supraevaluate și fără licitație. Tot el ar fi cerut transferul centralelor termice de la ABB către Primărie. Lis a negat acuzațiile, iar dosarul nu a dus la condamnări.

Cum au crescut datoriile PMB în epoca marilor șantiere urbane?

Odată cu mandatul lui Traian Băsescu (2000–2004), Capitala intră într-o epocă a marilor șantiere urbane: pasaje supraterane, reabilitări ale arterelor principale și proiecte majore de modernizare a orașului. Conform datelor publicate în presa economică, municipalitatea a inițiat investiții de aproximativ 868 milioane de euro, majoritatea finanțate prin credite externe de la Banca Europeană de Investiții (BEI).

Deși investițiile au adus modernizare, împrumuturile au generat o presiune financiară mare. Potrivit unui ghid privind împrumuturile locale, perioada 2000–2004 a fost marcată de un plan ambițios de finanțare externă, iar rambursarea creditelor contractate fusese planificată pe 25 de ani.

Convertite în lei, aceste împrumuturi echivalează cu o datorie estimată de aproximativ 4 miliarde de lei, sumă care a reprezentat o povară semnificativă asupra bugetului Capitalei și a influențat capacitatea administrației următoare de a finanța noi proiecte.

Videanu și modernizarea Capitalei: investiții mari, datorii pe măsură

Mergând mai departe, vedem că în timpul lui Adriean Videanu (2004–2008) a continuat ofensiva de modernizare a Bucureștiului, cu investiții vizibile în asfaltări de străzi, pasaje noi și reabilitări ale infrastructurii.

Pentru a finanța programul investițional, Primăria Capitalei a contractat credite externe și euro-obligațiuni, iar datoriile municipalității au crescut semnificativ. Estimările indică sume între 600 și 900 milioane de euro, marcând începutul unui dezechilibru financiar care se va agrava în următorii ani. Comparativ cu mandatul lui Traian Băsescu, datoria Capitalei în mandatul lui Videanu a crescut cu aproximativ 160 milioane lei, adică undeva la 3,7%.

Bucureștiul lui Oprescu: proiecte de amploare și povară financiară în creștere

Mandatul lui Sorin Oprescu (2008–2015) a fost marcat de proiecte de anvergură care au transformat vizibil Bucureștiul, precum Pasajul Basarab și Arena Națională. Aceste lucrări au necesitat contracte de credite externe și euro-obligațiuni.

Așa se face, conform Curții de Conturi, că datoria publică locală directă a Municipiului București la 31 decembrie 2015 era de 16,08 miliarde lei (circa 3,55 miliarde euro), ceea ce arată amploarea îndatorării administrației.

Gabriela Firea: modernizări de anvergură și datorii în expansiune

La intrarea în perioadă oficială de conducere Gabrielei Firea (2016–2020) a găsit Bucureștiul deja confruntat cu probleme bugetare, iar administrația a continuat să finanțeze serviciile publice prin companii municipale și credite. Au existat investiții în transport, infrastructură și modernizarea orașului, dar costurile s-au reflectat în creșterea datoriei publice.

Conform Factual.ro, la începutul anului 2020, Primăria Capitalei avea credite în curs de rambursare de circa 675,6 milioane lei și finanțări aflate în curs de tragere de aproximativ 600 milioane lei.

La preluarea mandatului de către Nicușor Dan, s-a constatat că Primăria avea datorii curente de 3,3 miliarde lei și împrumuturi pe termen lung de 3,2 miliarde lei. În plus, companiile municipale înființate sub mandatul Firea acumulaseră datorii de peste 560 milioane lei către furnizori și ANAF.

Datoria Capitalei sub Nicușor Dan: cum și cât se plătește?

Mandatul lui Nicușor Dan (2020–2025) a început într-un moment financiar critic pentru Primăria Capitalei. O parte importantă din eforturile sale a fost dedicată plății restanțelor și arieratelor. La un moment dat, primarul Dan a afirmat că datoriile se ridicau la aproximativ 2 miliarde de lei, incluzând rate, dobânzi și obligații către ANAF.

În 2025, a fost semnalat un risc major: Primăria trebuie să plătească 700 milioane lei într-un interval scurt pentru rambursarea unei emisiuni de obligațiuni și plata dobânzilor aferente. De asemenea, în documente oficiale ale PMB, Nicușor Dan recunoaște că există credite bancare eșalonate, în valoare de „ordinul a 3,5 – 4 miliarde lei”.

Cu toate acestea, potrivit unor surse politice și media, datorii mai vechi și angajamente municipale rămân ridicate. De exemplu, administrația raportează un nivel al datoriei publice aflat la aproximativ  824 milioane euro, conform unui articol Metropola TV.