Ce decizie a luat consiliera AUR, declarată informator al Securității, după ce i s-a micșorat pensia. Spune că trăiește la limita supraviețuirii

Carmen Dolhescu, o consilieră AUR, reprezentantă în Consiliul local Piatra-Neamț și secretar al organizației AUR Neamț, a fost declarată de instanță informator al Securității din timpul regimului comunist. Decizia a fost luată recent Curtea de Apel București, care a constatat calitatea lui Carmen Dolhescu de colaborator al Securităţii. Ea poate contesta hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție. În documentele CNSAS, Carmen Dolhescu figurează că a fost folosită pe probleme specifice Serviciului 3, din cadrul Departamentului Securității Statului, care se ocupa cu acțiuni de „contrainformații”.

Carmen Dolhescu a notat în declarația de avere că are o pensie anuală de 30.000 lei

Ea a oferit note despre colegii de serviciu, precum și despre unchiul său și prietenii acestuia, dezvăluind că aceștia doresc să părăsească țara și că ascultă postul de radio Europa liberă. Magistratul a constatat că pe baza notelor furnizate de Dolhescu, organele de Securitate au dispus sarcini ce au vizat obținerea ulterioară de date despre unele dintre persoanele vizate. „Informaţiile furnizate sunt de natură a îngrădi dreptul la viaţă privată şi dreptul la libertatea cuvântului, prevăzute și garantate de Constituția din acea vreme, precum și de pactele și tratatele internaționale la care România era parte”, a arătat instanța.

Numele lui Carmen Dolhescu apare într-un alt dosar, în calitate de contestator, al cărui obiect este „contestație decizie de pensionare”, înregistrat pe 9 octombrie 2024 la Tribunalul Neamț, conform datelor consultate de FANATIK. Intimat figurează Casa Județeană de Pensii Neamț. Carmen Dolhescu a formulat contestație împotriva deciziei prin care i s-a recalculat pensia din 31.07.2024. În motivare Dolhescu a susţinut că recalcularea a dus la diminuarea pensiei iniţiale, stabilită în urmă cu 4 ani, deşi se aştepta la o majorare şi în nici un caz la tăierea celei care oricum era mică, mai ales că legea nouă a pensiilor a fost emisă cu scopul declarat, în principal, de a repara inegalităţile sociale, dar nu şi în cazul său. Dolhescu a mai menţionat că vechimea sa în muncă este egală cu a mamei sale, diferenţa fiind că are studii superioare la zi şi doar servicii calificate, între care şi 10 ani de învăţământ, iar mama sa are pensie cu exact 1.000 lei mai mare.

În declarația de avere din 2024, Dolhescu a notat că a încasat o pensie anuală de 30.000 lei, adică 2.500 lei pe lună. Carmen Dolhescu a mai arătat că anii cât a fost profesor salariile au fost mici pe categoria respectivă, însă nu vede dreptatea socială în condiţiile în care cei care ies acum la pensie cu 10 ani vechime în învăţământ vor avea pensii cu mult mai mari decât a sa, doar pentru faptul că în perioada lucrată de aceasta cuantumul salarial în învăţământ era foarte mic, vina fiind a sistemului care nu are în vedere îndreptarea inegalităţilor sociale, în comparaţie cu medicii care, indiferent în ce perioade au lucrat, au aproximativ aceleaşi pensii. Dolhescu a menționat că „este nedrept ca după aproape 30 ani de muncă calificată, cu 10 ani de predat la clasă, să aibă o pensie minusculă, împotriva oricăror norme decente, fiind practic condamnată la o luptă lunară cu supravieţuirea”.

Digi24.ro

Băsescu spune că suma cu care a ieșit la pensie e „ridicolă”. Cât încasează acum fostul președinte: „S-a mărit brusc”

Casa de Pensii Neamț a precizat că pensia pentru limită de vârstă a contestatoarei a fost stabilită începând cu data de 11.11.2020, în temeiul Legii nr. 263/2010, iar prin Decizia nr. 31.07.2024 s-au aplicat prevederile art. 144 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, citat în cuprinsul întâmpinării. Intimata a arătat că pentru recalcularea pensiilor şi emiterea deciziilor în temeiul Legii nr. 360/2023 s-a utilizat numărul total de puncte (obţinute din însumarea punctajelor anuale) aflate în plată şi stabilite prin decizii de pensie definitive, iar în vederea aplicării punctelor de stabilitate prevăzute la art. 85 alin. (3) din Legea nr. 360/2023, s-a procedat la separarea stagiilor de cotizare contributive de cele necontributive, stagii de cotizare aflate în plată şi stabilite prin decizii de pensie definitive.

Digisport.ro

”SUA e următoarea țintă!”. A făcut marele anunț și e gata să ”zguduie” întreaga lume

Pensia lui Carmen Dolhescu s-a diminuat cu aproape 200 lei

Casa de Pensii a mai invocat şi dispoziţiile art. 85 alin. 3), 4) şi 5) din Legea nr. 360/2023, arătând că, aşa cum reiese din dispoziţiile legale anterior menţionate, legiuitorul a făcut distincţie între stagiul contributiv şi necontributiv, în vederea calculării punctelor de stabilitate care se acordă doar pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi, contestatoarea având stagiu total de cotizare realizat de 29 ani, 9 luni şi 1 zi, format din 25 ani, 6 luni şi 6 zile stagiu contributiv şi 4 ani 2 luni 25 zile stagiu asimilat(necontributiv). Pentru perioada de 6 luni şi 6 zile care excede stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi s-a acordat un număr de 0,25837 puncte de stabilitate conform dispoziţiilor art. 85 alin. 3) din Legea nr. 360/2023.

Casa de Pensii Neamț a susţinut că nu există nici o dispoziţie legală în Legea nr.360/2023 care să asigure eliminarea inegalităţilor sociale prin egalizarea pensiilor între categoriile sociale, aşa cum în mod eronat consideră contestatoarea, care nu aduce nici o critică cu privire la legalitatea deciziei contestate, nu indică nici un temei de drept presupus a fi fost încălcat la emiterea deciziei contestate, formulând doar aprecieri subiective vizând cuantumul scăzut al pensiei primite raportat la alte categorii sociale (medici, profesori) situaţie care nu reprezintă încălcarea dispoziţiilor legale sau interpretarea eronată a acestora de către CJP Neamț la emiterea actului administrativ contestat. Intimata a mai susţinut că la emiterea deciziei contestate a pus în aplicare dispoziţiile art. 144 (1) din Legea nr.360/2023 şi a recalculat pensia contestatoarei prin înmulţirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referinţă prevăzută la art. 84, precizând şi faptul că nu are atributul legal de a analiza oportunitatea emiterii sau modificării actelor normative în sensul asigurării unor venituri decente tuturor pensionarilor, fiind obligată să respecte normele legale în vigoare.

Instanța a arătat că, în speţă, s-a contestat decizia de pensionare pentru că s-a micşorat cuantumul pensiei aflată în plată la suma de 2.045 lei, faţă de 2.279 lei cât avea anterior, însă instanţa va avea în vedere că recalcularea s-a efectuat în temeiul dispozițiilor art. 144 din Legea Pensiilor care prevăd că: „(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislaţiei anterioare devin pensii în înţelesul prezentei legi şi se recalculează prin înmulţirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referinţă prevăzută la art. 84, cu excepţia pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001, care se recalculează conform art. 154. (2)Numărul total de puncte realizate prevăzut la alin. (1) se obţine prin însumarea punctajelor anuale realizate cu numărul de puncte de stabilitate acordate în baza art. 85 alin. (3). (5)În cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mare, se va plăti acesta.

Consiliera AUR a pierdut procesul cu Casa de Pensii

La punctul (6) se arată că, în cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se plăteşte pensia în cuantumul stabilit şi aflat în plată anterior recalculării, până la data la care se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta ca urmare a majorării valorii punctului de referinţă.” De asemenea, instanţa a arătat că va mai avea în vedere şi dispoziţiile art. 3 lit. r) şi k) din Legea nr. 360/2023, care definesc atât stagiu contributiv cât şi stagiu necontributiv astfel: stagiu de cotizare contributiv reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, iar perioade necontributive reprezintă perioadele recunoscute ca vechime în muncă sau, după caz, ca stagiu de cotizare în baza unor acte normative specifice care vizează anumite categorii de persoane, pentru care nu există obligaţia plaţii contribuţiilor de asigurări sociale, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public.

Instanţa a constatat că, în vederea recalculării pensiei, prin decizia contestată, intimata a preluat din decizia anterioară nr. de 24.9829 puncte realizate la care s-au adăugat 0,2583 puncte de stabilitate pentru 6 luni şi 6 zile lucrate peste stagiul contributiv de 25 de ani, rezultatul de 25.24046 puncte fiind înmulţit cu V.P.R. ce a fost stabilit pentru anul curent la 81 lei, aşa cum prevede art. 84 din noua lege, astfel rezultând noul cuantum al pensiei, în sumă de 2.045 lei, cuantum mai mic decât cel avut anterior, de 2.279 lei, la 01.09.2024 astfel că s-a păstrat în plată cuantumul existent la data de 31.08.2024, contestatoarea Carmen Dolhescu urmând să beneficieze în continuare de indexările care se vor aplica din oficiu. Analizând decizia contestată instanţa a constatat că, în urma recalculării pensiei contestatoarei, în baza art. 144 din Legea 360/2023, intimata a preluat, din decizia anterioară cu nr. 306699/07.01.2022 stagiul contributiv precum şi suma punctajelor anuale realizate de titulară la data de 31.08.2024.

În dosarul consultat de FANATIK se mai arată că, câtă vreme art. 144 alin. (1) din legea nr. 360/2023 prevede că, la data intrării în vigoare a acestei legi, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare se recalculează potrivit prevederilor din noul act normativ, instanța de judecată nu are competența de a lăsa neaplicată legea în vigoare pentru motivele invocate de contestatoare. Instanţa a constatat că, în cauză, este vorba despre o operațiune de recalculare a pensiei pe baza unui algoritm în care se utilizează 4 concepte noi şi distincte, respectiv: punctaje anuale realizate, puncte de stabilitate, număr total de puncte, valoarea punctului de referință. Instanţa a menționat că va reţine că toate criticile expuse de către contestatoare în motivarea cererii de chemare în judecată nu se referă la aceste elemente specifice care descriu cerințele de validitate a deciziei contestate şi nu au susţinere legală, prin dispoziţii care să fie prevăzute de Legea Pensiilor şi care să fi fost încălcate de intimată, în cauză neputând să se identifice circumstanțe în care criticile formulate să conducă la aptitudinea de a justifica incidența sancțiunii nulității deciziei respective. Pe 27 august 2025, Tribunalul Neamț a respins cererea formulată de Carmen Dolhescu.