Ce decizie a luat instanța chiar în ziua morții Rodicăi Stănoiu. Cu cine se judeca fostul ministru al Justiției

Rodica Stănoiu, fost ministru de Justiție în perioada 2000-2004, care a avut și trei mandate de senator, a murit pe 3 decembrie, la 86 de ani. La zece zile după deces, procurorii au deschis dosar penal pentru moarte suspectă, după ce mai mulți apropiați ai lui Stănoiu au dezvăluit că nu s-a efectuat o autopsie, în contextul în care pe trupul ei ar fi existat niște urme de lovituri. S-a speculat că iubitul cu 50 de ani mai tânăr al lui Stănoiu ar moșteni averea acesteia.

Rodica Stănoiu se judeca pentru pensia de fost parlamentar

Trupul Rodicăi Stănoiu a fost deshumat luni, în urma deschiderii dosarului de moarte suspectă de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov. Medicii legiști urmează să efectueze autopsia pentru a stabili circumstanțele decesului și eventualele leziuni de pe corp. De asemenea, procurorii au solicitat documentele medicale de la spitalele Floreasca și „Alexandru Obregia”, unde a fost internată Stănoiu, și urmează să fie audiate persoane care ar putea oferi detalii despre ultimele zile din viața ei.

Rodica Stănoiu, alături de alți doi foști parlamentari, Teodor Meleșcanu și Ion Lucian Matei, au dat în judecată Camera Deputaților și Senatul, iar dosarul a fost înregistrat pe 4 august 2023 la Tribunalul Ilfov pe 4 august 2023, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. În dosar se arată că reclamanţii au fost deputaţi/senatori în Parlamentul României, iar după încetarea mandatului şi îndeplinirea condiţiilor legale cu privire la vârsta de pensionare, le-a fost acordată indemnizaţia pentru limită de vârstă.

Ulterior, indemnizațiile pentru limită de vârstă acordate reclamanţilor în temeiul prevederilor Legii nr. 96/2006 prin Ordinele nr. 883/30.06.2023 şi nr. 799/30,06,2023 emise de Secretariatul General al Senatului, respectiv nr. 1355/07,07,2023 emise de Secretarul General al Camerei Deputaţilor – Parlamentul României, au fost încetate ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 192/2023, care a abrogat dispozițiile referitoare la acordarea acestora, lege ale cărei dispoziţii sub acest aspect, au fost declarate neconstituţionale, cum în precedent s-a reţinut.

Digi24.ro

Cum a explicat Macron apariția cu un ochi roşu la un eveniment public

Rodica Stănoiu și ceilalți doi foști colegi parlamentari au contestat ordinele, în esenţă susţinând că prin emiterea lor, a fost încălcat art. I din Protocolul nr. I la Convenţie europeană a drepturilor omului. În opinia reclamanţilor, persoana fizică căreia i s-a acordat această indemnizaţie beneficiază de toate garanţiile prevăzute de Convenţie. De asemenea au mai susţinut că prin emiterea ordinelor s-a încălcat principiul netretroactivităţii legii, raportat la pronunaţrea CCR în repetate rânduri, anterior, cu privire la neretroactivitatea drepturilor de asigurări sociale deja câştigate. Ordinele contestate de reclamanţi au fost emise în exercitarea atribuției de ordonator de credite, tot în exercitarea acestei atribuţii au fost emise şi ordinele prin care reclamanţilor le-a fost acordată indemnizaţia pentru limita de vârstă.

Digisport.ro

Era pregătit să devină din nou tată, dar a primit lovitura vieții sale: ”Șocul nu a fost că m-a înșelat”. A urmat un scandal uriaș

Au fost vizate drepturi bănești din a doua jumătate a lui 2023

Instanța a mai reţinut că ordinele contestate au fost emise în aplicarea Legii nr. 192/2023. pentru abrogarea capitolului XI din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor având ca efect încetarea plăţii îndemnizaţiilor pentru limita de vârstă.  Totodată s-a reţinut că, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 678/2023 a fost constatată neconstituţionalitatea dispozițiilor din legea nr. 192/2023 pentru abrogarea capitolului XI din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, emitenţii ordinelor a căror anulare se solicită în cauză, procedând la emiterea de noi ordine pentru punerea în aplicare a acestei decizii, începând cu data de 12,12,2023 şi pentru a se acorda acestora drepturile băneşti pentru perioada 1.07.2023-11.12.2023.

În ceea ce priveşte efectele constatării neconstituţionalităţii legii analizate, acestea sânt consacrate expres prin prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora: Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale daca, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

Aşadar, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, singura situaţie în care nu sunt aplicabile efectele unei decizii de admitere a Curţii Constituţionale, fiind vorba de un raport juridic epuizat – facta praeterita, este aceea a cauzelor care nu se află pe rolul instanţelor judecătoreşti la momentul publicării deciziei de admitere a Curţii, cauzele fiind soluţionate până la acest moment, şi în care nu a fost dispusă sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie având ca obiect o dispoziţie dintr-o lege sau ordonanţă constatată neconstituţională. Cum la momentul publicării deciziei Curţii Constituţionale, cauza de faţă se afla pe rol și chiar reclamanţii solicitaseră sesizarea Curţii constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea Legii nr. 192/2023, decizia Curţii Constituţionale produce efecte de la momentul emiterii ordinelor de încetare a îndemnizaţiei pentru limită de vârstă.

Rodica Stănoiu a câștigat procesul la tribunal, dar Parlamentul a formulat apel

Ca atare, instanța a arătat că va fi admisă cererea reclamanţilor, vor fi anulate ordinele de încetare a indemnizaţiei pentru limită de vârstă emise acestora şi vor fi obligaţi pârâţii Camera Deputaţilor şi Senatul să plătească reclamanţilor îndemnizaţia pentru limită de vârstă începând cu data de 01.07.2023 – până la data de 11.12.2023. La aceste sume urmează a se calcula dobânda legală urmând a fi totodată actualizate cu rata inflaţiei, sub efectele disp. art. 1530 Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, conform cărora „Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei, iar art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I din acelaşi act normativ, stabilesc că „Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării. (2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit”.

De asemenea, art. 1.535 alin. (1) din Codul civil, dispun în sensul că „În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic”, se arată în dosarul consultat de FANATIK. Pe 13 martie 2025, Tribunalul Ilfov a admis cererea Rodicăi Stănoiu și a celorlalți doi foști parlamentari.

Senatul și Secretarul genetral al Camerei Deputaților au formulat apel, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel București. Pe 3 decembrie 2025, chiar în ziua decesului Rodicăi Stănoiu, noua instanță a admis apelurile și a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a respins ca rămas fără obiect petitul privind obligarea pârâţilor Camera Deputaţilor şi Senatul României la plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă, cuvenită pentru perioada 01.07.2023-11.12.2023. De asemenea, a obligat Parlamentul României – Camera Deputaţilor la plata dobânzii legale aferente indemnizaţiei pentru limită de vârstă achitate, începând cu data scadenţei şi până la data plăţii efective. S-a menţinut în rest sentinţa apelată.