Ce deosebire este între votul emoțional și cel rațional? Psihologul Teodor Răileanu explică ultimele alegeri electorale ale românilor

Teodor Răileanu psiholog și profesor universitar, a fost, alături de psihiatrul Gabriel Diaconu, invitatul lui Mihai Tatulici la emisiunea TATULICI LA FANAT1K. Răileanu a încerccat să explice ultimele alegeri electorale ale românilor.

Teodor Răileanu: „Este o prăpastie uriașă între votul emoțional și cel rațional”

Teodor Răileanu psiholog și profesor universitar, cercetător în psihologia maselor, a explicat, la TATULICI LA FANAT1K, ce deosebire este între votul emoțional și votul cerebral, în contextul tensiunilor fără precedent în ultimele deceni după rezultatele turului întâi al alegerilor prezidențiale și anulării scrutinului de către Curtea Constituțională.

„Uriașă, este o prăpastie uriașă între votul emoțional și cel rațional. Votul rațional presupune a analiza opțiunile, a le compara, și a lua o decizie. Este un proces decizional, trebuie să faci un efort. „Votul rațional este un vot informat pentru că altfel, în lipsa unor informații, noi, oamenii, avem tendința psihologică fie de a ne imagina fie de a proiecta completând anumite informații.

Iar votul rațional presupune să ai niște informații, măcar un minim de informații, și să faci un proces de gândire, iar gândirea presupune efort. Există termenul de oboseală mentală, noi avem tendința să alegem calea cea mai ușoară atunci când gândim ceva”, a spus Teodor Răileanu.

Digi24.ro

Cum a spălat o femeie din UK 10 milioane de lire pentru Andrew Tate. Banii au fost folosiți pentru casele din România și bolizii de lux

„Vedem ursul, simțim frică, dar ursul e la televizor”

La popul opus, votul emoțional se face atunci când oamenii reacționează la stimuli de bază, precum frica sau bucuria, se acționează pe principul stimuli-reacție. „De partea cealaltă, votul emoțional este un vot reactiv, pentru că asta presupune emoția umană. Reacția la un stimul. Vedem ursul, simțim frică, după aceea gândim că ursul este la televizor. Prin urmare, reacția emoțională este bazală, este fix stimul și reacție. Vorbim de emoții primare aici, în principal despre teamă, bucurie”, a explicat Teodor Răileanu.

Moștenirea pandemiei

Psihiatrul Gabriel Diaconu, celălalt invitat al lui Mihai Tatulici, a explicat ultima fază a începerii unei reacții mărite a populației în raport cu diferite evenimente, un moment notabil fiind pandemia Covid-19, măsurile autorităților și răspunsul oamenilor.

„Ultima fază a început undeva prin martie-aprilie 2020. Nu numa că eram în pandemie dar eram aproximativ la câteva săptămâni, o lună, după introducerea unor măsur fără precedent de ordine socială, lockdown, armată pe străzi. Cred că deși decizia autorităților a fost, unii spun salutară, îm condițiile de atunci (…) pentru mulți români și pentru mulți bucureșteni să vadă din nou armată pe străzi după 1989, a declanșat un proces pe care-l vedem și astăzi”, a spus Gabriel Diaconu.

„Armata nu mai era cu noi, era cu ei”

Gabriel Diaconu a continuat spunând că în pandemie românii au trăit într-o atmosferă de teroare iar autoritățile nu au anticipat și prevăzut reacțiile oamenilor, mai ales în București dar și în orașele mari din țară.

Digisport.ro

Imagini horror! Și-a suflat nasul și au crezut că i-a ieșit ochiul din orbită: "Nu pot să mă uit!"

„Nu era nemulțumire, era teroare, și o teroare care a rămas și va rămâne pentru multe generații în istoria României. Revoluția din 1989 continuă să fie studiată. Conta că armata ‘era cu noi’ dar nu mai era cu noi, psihologic vorbind, era cu ei. Respectiv cu autorităție, se lupta cu inamicul invizibil.

Dacă stai să tragi o linie de paralelă între decembrie 1989 și pandemia Covid, cred că cine a făcut să-i spunem strategia la București în ceea ce privește pandemia, a avut multe momente de autism funcțional vorbind. Adică nu a fost informat cultural despre cum va percepe românul fenomenul acesta televizat.

Și nu va percepe ce formă de frică inițial, de panică extremă și ulterior de revoltă și resentiment va lăsa în societatea românească. Ce vedem astăzi este continuarea unei probleme lăsate nerezolvate de autorități”, a spus mediul psihiatru.

Infodemia, mișcare concertată

Gabriel Diaconu a mai făcut o paralelă cu situația de acum, când dezinformarea, îndemnul la anarhie socială și teoriile conspirației practic s-au mutat din perioada pandemiei, cu aceiași actori la butoane. „Există și alte incidente în acea perioadă care să ne aducă aminte de Călin Georgescu?”, a întrebat Mihai Tatulici.

„În perioada respectivă a început ceea ce se numește astăzi infodemie. Infodemia a fost o mișcare concertată, propagată cu puțini actori dar escaladată cum vedem astăzi în anumite zone ale spațiului politic, vizavi de obediență vs dezobediență socială.

Multe dintre mesaje au rămas de atunci, multe dintre canalele digitale sunt făcute atunci, grupurile și persoanele de influență sunt absolut aceleași. Infodemia a fost prima fază a războiului hibrid al Rusiei, respectiv al Chinei, după ce am început să avem relații de vecinătate și de intimitate cu noul coronavirus”, a răspuns Gabriel Diaconu.