Ce drepturi ai, de fapt, dacă ai trăit în concubinaj. Se întâmplă, în sfârșit, după 5 ani. Partajul şi dreptul la moştenire conform Codului Civil

O relație de concubinaj se încheie similar cu un parteneriat obișnuit, unde fiecare persoană își păstrează ce are și rareori se restituie ceva. Spre deosebire de căsătorie, unde legea poate oferi beneficii financiare unui soț, concubinajul funcționează mai degrabă pe baza principiului că darurile nu se recuperează.

Cum se împarte totul între un cuplu care a trăit în concubinaj

În privința moștenirii, beneficiile pot fi acordate doar prin testament, cu anumite limitări. Legiuitorul nu a oferit o reglementare concubinajului în Codul civil sau în alte acte normative. Deși concubinajul nu este recunoscut oficial în România, există anumite mențiuni indirecte care îi acordă unele avantaje juridice, potrivit avocatnet.ro, citat de Observator. 

România este unul dintre puținele state din Uniunea Europeană care nu recunoaște parteneriatele civile, fie între persoane de același sex, fie de sex diferit.„Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România” (art. 277*).

Parteneriatele civile recunoscute în alte țări nu au efecte juridice în România. Decizia de a recunoaște sau nu astfel de parteneriate este lăsată la discreția fiecărui stat membru al Uniunii Europene, iar România nu este obligată să asigure un cadru legislativ pentru acestea.

Digi24.ro

Violul de la școala de vară AUR. Ce au transmis procurorii

Cui revine dreptul la moștenire dacă unui dintre parteneri moare

În cazul decesului unui concubin, moștenirea poate fi dobândită doar prin două modalități: fie prin moștenirea legală, recunoscută de lege, fie prin moștenirea testamentară, dacă defunctul a lăsat un testament. Singura cale prin care un concubin poate moșteni este dacă partenerul decedat i-a lăsat ceva prin testament, mai arată sursa citată.

Conform moștenirii legale, dreptul la moștenire este rezervat rudelor defunctului (descendenții, ascendenții și colateralii privilegiați și ordinari) și soțului supraviețuitor (art. 963 și 964). Totuși, chiar și în cazul unui testament, legea impune rezerva succesorală, asigurând că anumite persoane din moștenitorii legali vor primi o parte din avere, în ciuda dorințelor testatorului. Acești moștenitori sunt, conform art. 1087 din Codul civil, soțul supraviețuitor, descendenții și părinții defunctului.

Digisport.ro

A fost primit la Vatican și i-a făcut propunerea Papei Leon al XIV-lea! Suveranul pontif nu a stat pe gânduri: ”Mai bine nu”

Astfel, dacă defunctul a lăsat majoritatea averii concubinului supraviețuitor, dar a omis copiii, soția sau părinții, legea va interveni pentru a proteja drepturile acestora.

Concubinul supraviețuitor va primi doar partea care nu afectează rezerva succesorală a celor îndreptățiți. Singurul care are drept de moștenire legală clar stabilit este copilul dintr-o relație de concubinaj, care va moșteni în mod egal cu ceilalți copii, indiferent de starea civilă a tatălui său.

Partajul proprietăților în relațiile de concubinaj

Pentru a clarifica modul în care se împart bunurile după o relație de concubinaj, putem face o comparație cu împărțirea bunurilor după căsătorie. În cazul soților, bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt, de regulă, bunuri comune datorită regimului comunității de bunuri. În schimb, pentru concubini, bunurile dobândite pe durata relației aparțin în mod exclusiv persoanei care le-a achiziționat.

O excepție apare atunci când ambii parteneri contribuie la achiziționarea unui bun. De exemplu, dacă cei doi cumpără împreună un apartament, fiecare devine proprietar proporțional cu contribuția sa financiară.

În cazul în care se dorește încheierea proprietății comune, partenerii pot solicita împărțirea bunurilor, care se poate realiza oricând (art. 669). Prin acest proces, fiecare va deveni proprietar exclusiv asupra unei părți a bunului respectiv sau va primi o compensație financiară echivalentă.

Proprietatea comună face referire la situațiile în care un bun face parte din proprietatea mai multor persoane, indiferent de modul în care a fost dobândit (prin moștenire, donație, vânzare, schimb etc.). Există două forme de proprietate comună: coproprietatea pe cote-părți și devălmășia.

Referitor la o coproprietate pe cote-părți, fiecare proprietar deține o cotă determinată din bun și poate dispune liber de aceasta, cotele fiind considerate egale până la proba contrarie. În cazul devălmășiei, bunul este deținut de mai multe persoane fără ca vreuna să știe exact care este cota sa din bun.

Ce drepturi au copiii născuți în concubinaj

Copiii născuți în afara căsătoriei au aceleași drepturi legale ca și cei din căsătorie, conform Codului civil. Aceștia sunt tratați egal în fața legii și beneficiază de aceleași drepturi de moștenire ca și frații lor născuți în cadrul unei căsătorii. În cazul dezbaterii moștenirii, copiii din afara căsătoriei pot solicita stabilirea paternității pentru a-și obține partea cuvenită din moștenire, reducând astfel cotele succesorale ale celorlalți copii.

Este important de reținut că acești copii nu au drepturi mai puține și părinții trebuie să își îndeplinească obligațiile față de ei la fel ca față de copiii din căsătorie. Totuși, Codul civil interzice concubinilor să adopte împreună, această posibilitate fiind rezervată doar cuplurilor căsătorite.

Această reglementare are la bază preocuparea legiuitorului pentru interesul superior al copilului, considerând că o relație de concubinaj nu oferă stabilitatea necesară pentru adopție. De asemenea, există o viziune tradițională conform căreia familia este fundamentul societății românești.