Ce este, de fapt, coiful dacic de la Coțofenești, obiect dispărut în urma exploziei de la muzeul din Olanda

Patru piese din Tezaurul Dacic, printre care și coiful dacic de la Coțofenești, au dispărut sâmbătă dimineață în urma unei explozii care a avut loc la Muzeul Drents din Assen, Olanda.

Ce este coiful dacic

Coiful dacic este o piesă din aur masiv de 770 de grame datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. și s-a aflat la Muzeul Național de Antichități, din Capitală, până în 1970.

Potrivit Muzeului Național de Istorie a României, cel mai probabil, coiful a fost al unui rege geto-dac-căpetenie. Obiectul este considerat o capodoperă valoroasă a artei orfevriere traco-getice.

Coiful este aproape intact, lipsindu-i doar partea superioară a calotei. A fost îngropat ca piesă singulară pe teritoriul unei așezări geto-dacice, făcând parte din cea de-a doua epocă a fierului, care poartă denumirea de la Tène.

Digi24.ro

În cât timp a parcurs Klaus Iohannis drumul de la București la Sibiu, fără antemergător

Ce decorațiuni are coiful

Calota de aur a coifului dacic este decorată cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați. Pe marginea inferioară se remarcă un chenar de linii spirale punctate, în interior aflându-se patru plăci acoperite de reliefuri.

În partea din față poate fi observată o pereche de ochi proeminenți, cu sprâncenele duble și întoarse. Cunoscutul istoric și arheolog Dumitru Berciu spunea în „Arta traco-getică”, una dintre lucrările sale remarcabile, că modelarea ochilor a fost „excepțional de exagerată”.

Prin cele două răsuciri nenaturale ale sprâncenelor se evidenția „şi mai mult caracterul convențional, apotropaic al coifului”. Partea din spate a coifului este despărțită în două registre.

Și această zonă este deosebită, registrul superior remarcându-se prin figuri de oameni, dar cu picioare în formă de șerpi sau harpii. Registrul inferior conține animale fantastice.

Digisport.ro

Cum i-a numit Răzvan Lucescu pe cei de la FCSB, la câteva minute după meciul de la Salonic

Pe coif sunt redate inclusiv scene de sacrificiu, acestea fiind observate pe plăcile laterale. Una dintre acestea ilustrează un războinic care înjunghie un berbec.

Unde a fost descoperit coiful

Coiful dacic a fost descoperit întâmplător, în 1928, în Coțofenești, județul Prahova. Există mai multe variante privind circumstanțele în care a fost găsit obiectul de aur. Una dintre acestea face referire la un elev din clasa primară din Coțofenești, care ar fi descoperit coiful în timp ce ara.

O altă poveste ce ține de găsirea acestei piese deosebite spune că, de fapt, coiful ar fi fost văzut după o ploaie torențială la rădăcina unui copac. Doi copii l-ar fi luat, iar apoi ar fi fost lăsat pe un coteț vreme de câteva luni.

Explozie la muzeul Drents, cum a fost posibil furtul

Coiful de aur și alte trei obiecte dacice au fost furate, sâmbătă dimineața, după o explozie la muzeul Drents din Olanda. Aici avea loc o expoziție curatoriată de Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că polițiștii olandezi bănuiesc că furtul a fost planificat cu mult timp înainte. Anchetatorii încearcă să refacă firul evenimentelor, analizând imaginile surprinse de camerele de supraveghere.

Totodată, martorii sunt audiați, iar Interpolul a fost solicitat să intervină în acest caz. Duminică, 26 ianuarie, o delegație din România urmează să ajungă la muzeul din Olanda.

Pe lângă coiful dacic de la Coțofenești, trei brățări de aur au fost furate. Istoricii spun că, cel mai probabil, obiectele au fost sustrase pentru a fi topite, arată New.ro.

Ce alte comori dacice aduse din România erau în muzeul olandez

Totodată, în muzeul olandez se aflau și alte comori dacice aduse din România. În total, peste 700 de artefacte erau expuse, iar dintre acestea 50 erau comori de aur și argint din România.

Obiectele datează din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr. Printre acestea se numără brățările dacice din Sarmizegetusa Regia, diadema de la Bunești-Averești, obiecte din tezaurele de la Peretu, Cucuteni-Băiceni.

Erau expuse și tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Lupu, București-Herăstrău, Poiana Gorj și tezaure de aur din Epoca Bronzului și Prima Epocă a Fierului de la Perșinari, Săcuieni, etc. Piesele dacice ar fi urmat să revină în țară chiar duminică, 26 ianuarie 2025.