Ce este, de fapt, fenomenul Hikikomori. Îi afectează pe adolescenți și a ajuns și în România

Un termen japonez a început să fie tot mai des folosit și în Europa și chiar în România. Se referă la un comportament care îi afectează pe mii de adolescenți și le schimbă complet viața. Specialiștii avertizează că reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale prezentului pentru părinți și psihologi.

Ce este fenomenul Hikikomori și cum ajunge să afecteze adolescenții în Europa?

Fenomenul Hikikomori, inițial considerat o particularitate a societății japoneze, începe să fie tot mai vizibil și în Europa. Este vorba despre adolescenți care refuză să meargă la școală, rup legăturile cu prietenii și se izolează în camerele lor pentru perioade care pot dura luni sau chiar ani, creând o provocare serioasă pentru părinți, profesori și psihologi.

Termenul „hikikomori” a fost folosit pentru prima dată în Japonia, unde presiunea legată de performanța școlară și normele sociale stricte au determinat mii de tineri să se retragă complet din viața socială. În prezent, fenomenul este documentat și în alte țări europene, precum Italia, unde specialiștii estimează că până la 200.000 de adolescenți se confruntă cu autoizolarea.

Deși majoritatea cazurilor sunt băieți, nici fetele nu sunt imunizate, chiar dacă ele manifestă mai mult interes pentru interacțiunile sociale directe.

Digi24.ro

PNL somează PSD să pună capăt crizei politice. Reacția lui Sorin Grindeanu

Cum evoluează izolarea la tinerii Hikikomori?

Psihologul specialist Cristina Zaharia explică cum se desfășoară procesul de izolare în cazul tinerilor afectați de fenomenul Hikikomori. Ea subliniază că retragerea socială nu apare brusc, ci trece prin mai multe etape, fiecare cu provocările și riscurile sale pentru adolescent și familie.

Digisport.ro

"Nu venea acasă nici cu 50 de lei". Adelina a spus ce făcea, de fapt, Cristi Chivu cu banii câștigați

„Procesul nu se produce peste noapte, ci trece prin mai multe etape. Prima este marcată de reticența față de școală, anxietăți legate de performanță și retragerea din relațiile sociale.

A doua etapă aduce refuzul categoric de a mai merge la cursuri, iar aici părinții fac, adesea, cele mai mari greșeli: interzic accesul la internet, recurg la amenințări sau aplică pedepse care accentuează izolarea.

În ultima etapă, comunicarea cu familia se prăbușește, iar adolescentul trăiește aproape exclusiv între patru pereți”, explică Cristina Zaharia, pentru FANATIK.

Cum pot părinții și școala să prevină fenomenul care i-a amploare printre adolescenți?

Pe măsură ce fenomenul Hikikomori se răspândește și în Europa, specialiștii avertizează asupra reacțiilor greșite ale părinților și profesorilor care pot adânci izolarea adolescenților. Psihologul subliniază că abordările autoritare nu fac decât să transforme problema într-un obstacol suplimentar.

„Încercările autoritare de a controla situația se transformă în bariere suplimentare. În loc să reducă izolarea, interdicțiile și pedepsele o adâncesc. Eu recomand ca părinții să fie atenți la primele semne de neliniște și să intervină prin dialog și adaptare, nu prin forță.

Școala trebuie să devină un spațiu cu nivel redus de stres, în care copilul să simtă că poate face față, nu un mediu care îi amplifică anxietățile”, a mai spus psihologul specialist clinician.

De ce Hikikomori devine o problemă globală pentru sănătatea mintală a adolescenților?

Inițial asociat Japoniei, fenomenul se extinde și în Europa, afectând adolescenți care se izolează complet din cauza presiunii școlare, a bullyingului și a anxietății.

Cristina Zaharia avertizează că abordările autoritare ale părinților agravează problema. Mai mult, lipsa unei intervenții empatice și adaptate riscă să transforme Hikikomori într-o mare provocare pentru sănătatea mintală a tinerilor.

„Hikikomori nu mai este doar un fenomen japonez, ci un simptom al unei lumi care pune presiune uriașă pe tineri. Performanța școlară, comparațiile sociale, bullyingul și teama de eșec îi fac pe unii adolescenți să aleagă singura formă de „control” pe care o mai au: izolarea.

În lipsa unei intervenții empatice și corecte, hikikomori riscă să devină una dintre marile probleme de sănătate mintală ale generației actuale, atât în Europa, cât și în restul lumii”, a încheiat Zaharia, pentru FANATIK.