Ce este efectul de seră și cum influențează vremea. Poate avea consecințe catastrofale din cauza activității oamenilor

Efectul de seră ajută la captarea căldurii de la soare, ceea ce menține temperatura confortabilă pe Pământ. Totuși, activitățile oamenilor cresc cantitatea de gaze cu efect de seră care captează căldura în atmosferă, ceea ce determină încălzirea Pământului.

Ce este efectul de seră și cum ne poate afecta viața

Mai pe larg, efectul de seră reprezintă practic un fenomen natural important, cauzat de unele gaze din aer, adică cele cu efect de seră, care, de miliarde de ani, sunt responsabile pentru menținerea Pământului cald și potrivit pentru viața pe care o cunoaștem.

În zilele noastre, auzim foarte des despre efectul de seră, deoarece activitățile umane adaugă mult mai multe gaze cu efect de seră în aer și determină creșterea temperaturii medii a Pământului.

În ciuda acestui lucru însă, vor exista în continuare perioade reci în unele locuri și zone fierbinți în altele, așa că este important să analizăm mediile sau condițiile pe o perioadă lungă de timp pentru a avea o imagine reală a ceea ce se întâmplă cu întreaga climă.

Digi24.ro

GALERIE FOTO „Am 61 de ani, dar am corpul unui bărbat de 38”. Dave explică cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire

Legătura dintre efectul de seră și vreme

Care este deci legătura dintre efectul de seră și vremea? În primul rând, specialiștii spun că vremea este afectată de un număr mare de factori atât locali, cât și globali, care nu sunt neapărat rezultatul schimbărilor climatice globale.

Variațiile pe termen mai lung, pe parcursul a zeci de ani sau chiar mai mult de atât, pot arăta tendințe în care sunt evidente amprentele schimbărilor globale. Dacă o iarnă blândă face parte dintr-un tipar de ierni mai blânde, atunci este mai probabil ca efectul de seră să fie responsabil.

Și între agricultură și efectul de seră există o legătură. Există anumite practici agricole care generează cele mai mari cantităţi de gaze cu efect de seră. Printre acestea se numără fertilizarea culturilor, mecanizarea, depozitarea gunoiului de grajd, dar și irigaţiile și inclusiv drenarea solurilor organice.

Și nu doar agricultura contează ci și alte practici ale oamenilor, care pot avea efecte dezastruoase. Una dintre cele mai des întâlnite și ale cărei urmări s-au observat deja, având în vedere inundațiile din ultimii ani este defrișarea necontrolată.

Digisport.ro

Surpriză! A câștigat Roland Garros și Wimbledon, a fost numărul 1 mondial, iar acum și-a anunțat retragerea: ”Rămas-bun”

Activitățile care sporesc efectul de seră

Dacă nu era clar până acum, pădurile mențin echilibrul natural. Ele absorb dioxidul de carbon aflat în exces în atmosferă. Atunci când au loc defrișări necontrolate, nivelul dioxidului de carbon crește în atmosferă, amplificând efectul de seră.

O altă practică care adâncește fenomenul este arderea combustibililor fosili. Gazele, dar și cărbunii sunt folosiți în special în industrie, iar de cele mai multe ori, produsele amânate de către fabrici în atmosferă rămân mult timp acolo.

Și creșterea populației contribuie indirect la majorarea efectului de seră. Cum este posibil acest lucru? Odată ce există mai mulți oameni, cresc și nevoile lor.

Creșterea populației și efectul de seră

Printre acestea se numără spațiul de locuit, așa că apar defrișările pentru a face loc unor noi construcții. Și alte nevoi cresc, iar toate aceste lucruri contribuie la efectul de de seră, cu sau fără voia noastră.

Care sunt însă gazele cu efect de seră? Ar fi bine să le cunoaștem pentru a știi cum le putem evita. Vaporii de apă spre exemplu sunt cea mai abundentă formă de gaze cu efect de seră.

Urmează apoi dioxidul de carbon, care din cauza urbanizării, a activității umane,  dar și a revoluției industriale, s-a amplificat. Și merțanul este un gaz cu efect de seră, având o contribuție de 4-9% în efectul de seră.

Din această categorie mai face parte și oxidul de azot, care este produs de activitățile agricole, dar și clorofluorocarbonații. Aceștia sunt folosiți în general în industria frigorifică, dar și în aerosoli, ori stingătoare pentru incendii.