Ce este fenomenul „Nose cover”, trendul de pe TikTok care „ascunde” problemele adolescenților. Psiholog: „Nevoia de apartenență îi face să facă unul după altul, ca maimuța”

Trendurile de pe TikTok îi fac pe adolescenți să se simtă că fac parte dintr-o comunitate ce acceptă orice provocare, oricât de absurdă ar fi, ca de exemplu „Nose cover”. Trecutul ne arată că astfel de trenduri pot deveni chiar tragice, amintindu-ne de „Balena albastră”. În prezent avem de a face cu fenomene cel puțin la fel de îngrijorătoare, care scot la iveală ce probleme interioare au, de fapt, adolescenții.

„Nose cover” noul trend de pe TikTok ce arată de ce suferă, de fapt, tinerii

Tinerii din zilele noastre pare că sunt dispuși să facă orice este la modă pe internet pentru a se putea simți integrați și plăcuți de semenii lor. Acest lucru semnifică, de fapt, lacune grave în ceea ce privește încrederea de sine.

În cazul de față „Nose cover” presupune acoperirea feței, mai ales zona nasului, în fotografii și clipuri pe TikTok. În timp ce unii adolescenți sunt pur si simplu deranjați că sunt surprinși de cameră, alții se ascund intenționat, considerând că nu sunt suficienți de frumoși pentru a apărea în vreo imagine. Există și tineri care se simt rușinați fie de forma nasului, fie de coșurile de pe față ori de faptul că poartă aparat dentar. Specialiștii spun că „vinovat” de acest trend ar fi cultul perfecțiunii, lucru ce îi inhibă pe tineri să fie originali.

„Din cauză că se promovează atât de mult perfecțiunea, toți adolescenții au senzația că nu sunt suficienți de buni, că nu sunt suficient de drăguți. Se pune foarte multă bază în operațiile estetice, modificări de imagini, clar avem senzația ca toți sunt frumoși, numai eu sunt urât. Am văzut la majoritatea tinerilor că nu vor să își facă poze. Băieții în general își pun mâna la față, foarte mulți băieți sunt foarte nesiguri pe imaginea lor, pentru că până acum nimeni nu s-a bazat pe imaginea lor, ei trebuiau să aibă total alte calități.

Digi24.ro

Reacție furioasă a Kremlinului, după ce șeful NATO a îndemnat la pregătiri pentru un război cu Rusia: „E iresponsabil”

Adolescența înseamnă emoții foarte diferite. Până la 20 și ceva de ani își crește mielina pe creier care îți dă stări diferite, când ești fericit fără niciun motiv, când ești nefericit fără motiv. Nesiguranța de sine a început de la faptul că se pune baza în societate de la aspect, mai puțin s-a pus accentul pe calitățile interioare. Ei, nefiind siguri pe ei, încearcă să își ascundă fața, încearcă să își ascundă aspectul fizic.

Digisport.ro

De nicăieri, Gigi Becali a lansat atacul: ”Mi-aș dori un Băsescu președinte. El are toată vina pentru ce s-a întâmplat”

Ei nu vor să le faci poze, nu vor să îi surprinzi, îi deranjează. De ce? Pentru că au învățat acest perfecționism, dar perfecționismul omoară. Faptul de a nu te simți unic, în a simți că tu ai calitățile tale, nevoile tale, nevoia lor de a fi cu turma, de a nu fi refuzați de gașcă, nevoia de apartenență îi face să facă unul după altul, ca maimuța”, explică psihologul Cerasela Rogen, pentru FANATIK.

Cum îi depersonalizează pe adolescenți efectul de turmă

De-a lungul vieții, oamenii traversează diverse etape mai mult sau mai puțin greu de gestionat. În cazul adolescenților, care încep să își formeze propria personalitate, influențele externe și părerile din jur sunt luate atât de mult în seamă încât ajung să îi afecteze pe termen lung. Nivelul de încredere scăzut, cumulat cu părerile negative ce gravitează în jurul unui tânăr în formare, poate duce la probleme grave. În ceea ce privește imaginea, deși au fost inventate tot felul de modalități de a ascunde acele defecte închipuite, tinerii conștientizează prea târziu că se afundă în propria credință că nu sunt destul de buni pentru societate și că viața lor nu contează.

Cerasela Rogen, coach transformațional, susține că provocările de pe internet, cum ar fi și „Superman challenge”, provocarea ce a trimis direct în spital zeci de copii, nu fac nimic altceva decât să le invalideze personalitatea adolescenților și să le cultive neîncrederea și nevoia acerbă de apartenență socială.

„De la 12-13 ani se dezvoltă propria personalitate, de frica de respingere și să nu aparții unor prietenii te apuci de droguri, de băut, de pus mâna la față, de lucruri pe care nu ți le dorești, dar, de cele mai multe ori, ca pariul acela în care copiii se lovesc și se rănesc, reacționăm prim ego la pun pariu că nu ești în stare să…, dacă ceva râde tine că ai un coș pe față, dacă cineva îți zice că vai, ce bârnă ai, adică noi luăm foarte tare validări de la ceilalți pentru că nu învățăm să ne validăm noi, nu știm, nu învățăm că fiecare suntem bine și buni așa, în felul nostru, și facem un lucru groaznic, ne comparăm”, mai spune experta în transformare mentală.

Părinții, principalii vinovați pentru suferințele copiilor

Un rol extrem de important în dezvoltarea copiilor o au părinții. Din păcate, spune psihologul, în lipsa unor valori pe care înseși părinții nu le au, nici copiii nu au ce să învețe. Mai mult, dorința de a merge cu turma nu le va aduce niciodată beneficii tinerilor, ba din contră. Aflați la o vârstă la care pot fi foarte ușor influențați, o gândire sănătoasă despre sine poate face cu adevărat diferența între copilul de azi și adultul de mâine.

„De la părinți pleacă, părinții nu pot da valori pe care nu le au. Adică un părinte care vrea să își educe copilul să fie sigur de el, dar mama e certată și jignită de tata sau de alții sau tata e bully. El nu poate să ajungă sigur de el, că are senzația că așa se rezolvă lucrurile.

Primul lucru este ca adolescenții să învețe să nu se mai compare, decât cu ei înșiși, care înseamnă progres. Doi, să nu mai fie perfecționiști. Să înțeleagă că orice pare un defect este un lucru personal și niciodată oamenii care au vrut să fie cu turma nu au impactat omenirea. Și a treia parte, să nu mai alergăm după validările de la ceilalți, chiar și de la părinți, ci să ne validăm noi pe noi și să ne uităm la ce lucruri facem bine, la ce suntem buni ca să ne putem susține și atunci când greșim să spunem că mergem mai departe, să ne bază pe ce cunoștințe avem, cât de bine ne descurcăm în anumite situații.

Nu trebuie să fim cu turma. Nu trebuie să fiu la fel de frumos ca ceilalți, nu trebuie să avem calitățile celorlalți ci pur și simplu să ne simțim bine în pielea noastră și să facem din lucrurile noastre motorul vieții noastre”, a mai afirmat Cerasela Rogen, pentru FANATIK.